Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București

18 ian. 2022
951 Afișari
Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București
Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București

După ce Nicușor Dan, primarul general al PMB, a anunțat că vor începe lucrările de punere în siguranță a clădirii hanului Solacolu din București, Emil Ivănescu, președintele O.A.R Filiala București recomandă administrației un concurs de soluții de arhitectură. “Clădirea care o să apară în urma restaurării trebuie să trăiască acum, în timpul nostru, nu să fie un imobil muzeificat”, a declarat Emil Ivănescu, într-un interviu exclusiv pentru B365.ro.

„Avem undă verde pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu, una dintre clădirile-simbol din patrimoniul Bucureştiului, construită în anul 1859. Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Municipiul Bucureşti devine proprietar, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranţă a clădirii. Vom accesa apoi banii pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Solacolu într-un spaţiu cultural de ţinută pentru bucureşteni”, a anunțat primarul Nicuşor Dan , după ce clădirea a fost expropiată.

Povestea Hanului Solacolu. Cum a ajuns unul dintre cele mai luxoase hanuri ale Bucureștiului de altădată o ruină
Unul dintre cele mai luxoase hanuri ale Bucureștiului de altădată a ajuns o ruină. Sursa foto: Flickr

B365: Hanul Solacolu a fost expropiat, toată lumea s-a bucurat și se bucură. Ce se va întâmpla efectiv cu clădirea? Cum va fi refăcută?

Nu avem în București, din păcate, prea multe exemple pozitive de concursuri realizate, ARCUB Gabroveni este unul fericit”

Emil Ivănescu, președinte O.A.R București: “Expropierea Hanului Solacolu este o mare reușită. Cazul seamănă cu ARCUB Gabroveni. La ARCUB a fost cam aceeași poveste, doar că a avut o soartă mai bună clădirea. La fel, autoritarea contractantă a preferat să facă un concurs de soluții de arhitectură, proiectul pe care-l vedeți realizat este făcut în urma acelui concurs și cred că este unul dintre locurile bune din București, nu ti-e rușine cu locul acela. Poate că unii arhitecți l-ar fi văzut mai modern, mai bine integrat în zonă, dar așa cum este acum ramâne un exemplu pozitiv. Nu avem în București, din păcate, prea multe exemple pozitive de concursuri realizate, ARCUB este o excepție”.

Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București
Emil Ivănescu este Presedintele O.A.R Bucuresti din anul 2018 si a reusit sa stabileasca o buna comunicare si colaborare cu toate primăriile de sector ale Bucurestiului si cu PMB, ceea ce până acum nu s-a mai intâmplat. Foto credit OAR.

Emil Ivănescu, președinte O.A.R București: “În cazul hanului Solacolu, ce putem să facem este să recomandăm Primăriei, să îi cerem, un concurs de soluții pentru că este o zonă foarte importantă. Situația clădirii este dezastruoasă, mai are un pic și cade și vor să o pună în siguranță, dar este nevoie de mai mult”.

ARCUB, GABROVENI
„La ARCUB Gabroveni autoritarea contractantă a preferat să facă un concurs de soluții de arhitectură, proiectul pe care-l vedeți realizat este făcut în urma acelui concurs și cred că este unul dintre locurile bune din București, nu ti-e rușine cu locul acela”, foto credit ARCUB Gabroveni.

Clădirea care o să apară în urma restaurării trebuie să trăiască acum, nu să fie un imobil muzeificat ca o cruce pusă pe perete”

Emil Ivănescu, președinte O.A.R București: “Îmi pare rău că nu a plecat de la PMB inițiativa unui concurs de soluții de arhitectură în cazul Solacolu. De ce? Pentru că tu nu poți doar să restaurezi acolo, chiar dacă mai ai ce, poți să recompui fațada, de exemplu. Zona Moșilor / Armenească este o zonă cu mare impact urbanistic, orice vei face acolo va fi de impact. Tu, ca să ai siguranța că impactul va fi bun pentru zonă, nu poți să faci doar o punere în siguranță, nu rezolvi acel ansamblu doar printr-o restaurare. Ai restaurat și gata, dar ce faci de fapt acolo? Este nevoie de un proiect mai amplu care să includă restaurare, reabilitare și în anumite puncte modernizare. Tu ai nevoie de o clădire sustenabilă, nu ai nevoie de un muzeu. Clădirea care o să apară în urma restaurării trebuie să trăiască acum, în zilele noastre, să nu fie un imobil muzeificat ca o cruce pusă pe perete. Dacă trăiește va genera reverberație în context. Trebuie să ai cel mai bun proiect care să rezolve toate aceste aspecte și nu poți să-l ai fără un concurs”.

Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București
Hanul Solacolu a fost expropiat și urmează să fie restaurat.

Emil Ivănescu, președinte O.A.R București: “De fapt administrațiile se plâng că procedura aceasta de concurs este mai greoaie. Este, în sensul că poate durează cu o lună, două mai mult față de cât durează o licitație. Dar pentru locuitorii zonei, pentru cetățeni, pentru impactul asupra orașului, pentru calitate, în realitate este singura procedura recomandată de U.E”. În Occident, clădiri de acest gen se reabilitează/ restaurează numai așa, prin concurs și studii, nu se fac altfel”.

Noi încă suntem gospodari la nivel de spațiu urban, dar trebuie să urcăm”

B365: Acolo, trotuarul hanului Solacolu are o jumătate de metru pe anumite porțiuni. Ce se poate face?

Emil Ivănescu, președinte O.A. R București: “Vedeți? Se pot face foarte multe lucruri, dar ca să îl alegi pe cel mai bun, tu nu trebuie să te gândești doar la ce dimensiune are trotuarul, acela este un detaliu. Tu trebuie să gândești ce se va întâmpla în clădire, cum va relaționa clădirea cu străduța, cu Calea Moșilor și cu toată zona. Dacă nu o faci, te apuci de niște încropeli care, așa, pentru niște oameni care nu au avut parte de un context valoros de arhitectură, poate contează. Noi încă suntem gospodari la nivel de spațiu urban, dar trebuie să urcăm. Acesta este un nivel mic, este cota plus minus 00, cum zicem noi în arhitectură. Noi trebuie să începem să urcăm de la plus minus 00, să urcăm în calitatea spațiului urban”.

Pericolul în care încă se află Hanul Solacolu. Avertismentul arhitecților pentru Primăria București
„Tu trebuie să gândești ce se va întâmpla în clădire, cum va relaționa clădirea cu străduța, cu Calea Moșilor și cu toată zona. Dacă nu o faci, te apuci de niște încropeli”.

B365: Tot în zona hanului Solacolu există un bloc masiv din sticlă dar și unul părăsit, cel care a ars și este lipit de Biserica Armenească, am scris despre el. Este zonă protejată, dar legea este încălcată frecvent.

Emil Ivănescu, președinte OAR București: “Aceasta este de fapt istoria recentă a Bucureștiului, care este istoria recentă a României. Imaginea capitalei este imaginea țării în care vezi ce s-a întâmplat. De aceea, Bucureștiul reprezintă istoria țării într-un singur oraș. Dacă vezi gropi, dacă vezi clădiri dărăpănate lângă unele mai bune, aceea este cea mai bună imagine a perioadei pe care o trăim acum”.

Despre blocul părăsit care afectează structura de rezistență a Bisericii Armenesti am scris aici.

Hanul Solacolu se află situat de-a lungul Căii Moșilor, calea care făcea legătura între Târgul Dinlăutru al Bucureștiului și Piața Obor. A fost construit în anul 1859 de frații Solacoglu, negustori turci proveniți din Bulgaria care s-au stabilit în București. După anul 1990, hanul Solacolu a căzut în paragină și a devenit un pericol public pentru cei care trec pe lângă el.

 

 

 

Cookies