ARHIVA B365

Penetrația Splai-Ciurel-A1: Principalul pilon al podului hobanat Ciurel prinde contur. GALERIE FOTO

În toamna anului trecut, s-au reluat lucările la Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel. Acum, după mai bine şase luni de la reluarea lucrărilor, principalul pilon al podului hobanat Ciurel prinde contur, după cum se poate observa şi din fotografiile postate de Marian Andrei pe forummetrouusor.com. Potrivit acestuia, pe lângă lucrările la pilonul principal al podului hobanat se pregăteşte şi începerea forărilor.

Lucrările la Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – A1, probabil unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură ale Primăriei Capitalei (alături de Diametrala Buzești – Berzei – Uranus), s-au reluat în luna noiembrie a anului trecut, la peste doi ani de la blocarea lucrărilor. Deși, în februarie 2013, Tribunalul București a suspendat Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare, Primăria Capitalei a decis să redeschidă șantierul. Reprezentanții Municipalității au precizat că, atâta timp cât există autorizații de construcție în vigoare, se poate lucra. Constructorii şi-au propus să termine podul hobanat de la Virtuții în aproximativ un an.

„Am dat ordin de începere. Lucrarea va fi reluată. Se vor realiza lucrări la podul de la Virtuții, la bretele și sperăm că în aproximativ un an, un an și ceva, această parte a proiectului să fie gata”, a declarat anterior, pentru B365.ro, Ion Dedu director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Ordinul de începere a fost dat doar pentru o parte a proiectului. Astfel, constructorul va lucra la finalizarea nodului rutier de la Virtuții, mai exact podul hobanat peste râul Dâmbovița de la intersecția Virtuții cu Splaiul Independenței și bretelele laterale.

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia sos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla. Contractul pentru realizarea lucrării a fost câştigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti.

Vezi AICI câţi bani ar urma să primească în acest an Penetraţia Splai – Ciurel – A1 de la bugetul Primăriei Capitalei.

Proiectul a fost blocat după numai câteva luni de la începerea lucrărilor

Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel -A1. Edilul-şef lăsa la baza pilonului şi un mesaj pentru „extratereştri”: Mesajul a fost pus într-un tub de metal şi aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului. „Lăsăm tubul la bază pentru ca generaţiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte”, spunea atunci Sorin Oprescu.

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat, iar de atunci nimic nu s-a mai mişcat pe şantierul din Splaiul Independenţei. Proiectul a fost sistat, în primă instanţă, ca urmare a contestării autorizaţiei de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii”. Procesul a fost câştigat de Primăria Capitalei.

Succesul obţinut de Municipalitate nu a deblocat însă şi proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat şi supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă el a fost aprobat abia la 30 august 2012.

După câteva luni însă a fost suspendat de în instanță. Astfel, în februarie 2013, Tribunalul București a suspendat PUZ-ul care care stabileste traseul drumului expres spre autostrada A1 – Bucuresti-Pitesti.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button