Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător

O imagine ireală te izbește cum intri pe strada Episcopul Radu, dinspre str. Eminescu, în ce-a mai rămas din mahalaua negustorească Precupeții Vechi, după sistematizarea Căii Moșilor.

Pe măsură ce înaintezi pas cu pas, prin coronamentul bătrânilor copaci se distinge tot mai clar statuia metalică a unui cavaler medieval, cocoțată provocator pe acoperișul unui monument istoric părăginit.

Cine a urcat în înaltul cerului, pe teritoriul păsărilor, ciudata lucrare și de ce? Cine a vrut ca oricine trece pe strada Episcopul Radu, fostă Birjarilor, să se oprească în loc mut de admirație?

Numele meșterului, “tinichigiu ornamentalist”, care-a făurit omul de aramă, dar și cele mai sofisticate acoperișuri ale palatelor din București și din țară, este azi total uitat

O inscripție pe zidul scorojit al clădirii ne spune că aceasta este:

Casa Alexandru Dimitriu, stil neoromânesc. Proprietarul, tinichigiu ornamentalist, a realizat decorațiunile din metal la numeroase clădiri publice, religioase și particulare din țară, printre care: Ateneul Român, Palatul Patriarhiei, Palatul Fundației Regale Carol I, Gara de Nord, Palatul Culturii din Iași, Palatul Sturdza din Miclăușeni.

Ca semn distinctiv pentru breasla meșterilor fierari al cărei fruntaș era, Alexandru Dimitriu a așezat pe acoperișul casei sale un cavaler blindat cu o armură atât de bine făurită încât pare veritabilă.

Omul cu pavăză și ciocan în mâna dreaptă, simbol al meseriașilor fierari, a rămas încremenit în timpul lucrului, peste un oraș din care au dispărut breslele fierarilor, rotarilor, frânghierilor, curelarilor, șelarilor, dogarilor, etc.

Omul de aramă privește Bucureștiul de sus încă din anul 1933 și a fost martor la transformarea orașului

O imagine aeriană ne arată acoperișul reședinței lui Alexandru Dimitriu și detaliile ornamentale metalice, elaborat lucrate, acum ruginite și crăpate. Îl vedem pe cavalerul plăsmuit de Dimitriu, maestrul înălțimilor, de aproape. Are un chip, expresie, este lipsit de rigiditate, spune ceva. De sus, dezastrul se vede ca-n palmă.

Cavalerului îi ține de urât o figurină metalică, un duh jucăuș mai mic decât el, dar mai sus poziționat.

Fotografia a fost realizată de Andrei Neagu, autor al volumului “București Neoromânesc”, ed. Vremea, 2025, publicată pe bucurestidinpovesti.ro.

Apărătorul casei lui Alexandru Dimitriu a rămas la înălțime timp de aproape 100 de ani, bine ancorat pe un acoperiș azi șubred, corodat și găurit

Cavalerul a fost așezat cu fața spre str. Eminescu iar privirea lui bate hăt departe, peste casele vechi din spatele cortinei de blocuri socialiste de pe Calea Moșilor, dincolo de Biserica Silvestru, de mahalaua Armenească, de Mântuleasa, de vechiul și noul București.

Casa lui Alexandru Dimitriu se află vizavi de barul “Gașca veche” și, întrebați despre istoria ei, oamenii din cartier spun că acolo a locuit “un mare potcovar”. O poartă încuiată, din tablă nouă, se află la intrarea în curtea monumentului.

Mai ales la colțuri, acoperișul a cedat sub presiunea zăpezilor și a ploilor. Casa lui Alexandru Dimitriu a intrat în descompunere. Imaginile care surprind acoperișul casei sunt grăitoare pentru cârpelile și degradarea imobilului.

Casa pare a fi nelocuită, deși cineva a uitat la etaj un aparat de aer condiționat și un steag flendurit.

“O casă cu un aer aparte. Cavalerul din fosta stradă a Birjarilor are un frate geamăn care împodobește clădirea Primăriei sectorului 1 („de Verde”)” și un altul pe Palatul Culturii din Iași

În cel mai recent volum al său, “Vânătoare de comori “ (ed. Vremea, 2025), Silvia Colfescu spune și povestea casei lui Alexandru Dimitriu.

Silvia Colfescu în “Vânătoare de comori“: O casă cu un aer aparte se păstrează până în zilele noastre pe o stradă care pare din alte vremi, lângă capătul dinspre Calea Moșilor al străzii Eminescu.

Remanierea unei case de la sfârșitul secolului al XIX-lea, săvârșită de însuși proprietarul ei, în 1932, a avut ca rezultat o clădire pitorească, încadrabilă (cu bunăvoință) în stilul neoromânesc, a cărei volumetrie originală se remarcă în peisajul înconjurător.

Un cavaler de metal, înalt de vreo 3 metri, păzește solemn acoperișul casei, ridicând amenințător un ciocan, cu siguranță simbol al artei ornamentelor de metal. Statuia Sfântului Dumitru în armură, executată de Dimitriu, care împodobea până de curând acoperișul clădirii Primăriei sectorului 1 („de Verde”), este geamăna cavalerului de pe acoperișul propriei case.

“În casa lui Alexandru Dimitriu se afla la un moment dat sediul Partidului Socialist Român, involuntar omagiu adus industriașului care s-a preocupat în timpul vieții de binele oamenilor mărunți”

Silvia Colfescu în “Vânătoare de comori“: Într-adevăr, Alexandru Dimitriu a organizat în atelierele lui o școală pentru meseriași, ajutându-i să-și deschidă la rândul lor ateliere.

Bine inserat în societatea bucureșteană (la un moment dat era secretar al Camerei de Comerț), Dimitriu a fost cel care a pus bazele învățământului seral pentru meseriași, cursurile fiind susținute de membri de frunte ai breslelor constructorilor, între care inginerul Leonida, arhitectul Ștefan Burcuș (autorul clădirii Bursei), arhitectul Petre Antonescu (căruia i se datorează clădirea Primăriei Bucureștilor, casa lui N. Malaxa din Aleea Alexandru, casa Oprea Soare, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din bulevardul  Aviatorilor etc.).

Volumul “Vânătoare de Comori” ne arată ceea ce are mai tainic și mai de preț acest oraș, adevărate comori încărcate de detalii artistice, de povești din alte vremuri și de istorie. “Este o declarație, dar și o promisiune de dragoste pentru orașul nostru”, se arată în prezentarea cărții

Alexandru Dimitriu, self-made man, autor al acoperișurilor monumentale din București și din țară. Maestrul înălțimilor a primit primit medalia de aur la Expoziția Generală 1906

Alexandru Dimitriu s-a născut în anul 1871 la Iași și a fost un copil înfiat de Petre Dimitriu, “picher de cale ferată”.

Harnic și talentat, pasionat de arta și tehnica prelucrării metalelor, Alexandru Dimitriu a absolvit, cu lauri, Școala de Arte și Meșteșuguri din Iași, apoi a dobândit o gamă largă de specializări în Europa apuseană.

La 1 iulie 1840, domnitorul Mihail Sturdza, emitea hrisovul prin care, la propunerea lui Gheorghe Asachi, se înființa “în Ieși cel dintâi Institut de Arte și Meșteșuguri pentru informarea industriei naționale”. Astfel, în 1841, își începea activitatea Institutul de Arte și Meserii, astăzi Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”. Gheorghe Asachi a fost cel care întocmit “Instrucțiunile fundamentale ale Școalei de Arte și Meșteșuguri” în care se arătau obligațiile maiștrilor, calfelor și ucenicilor.

Alexandru Dimitriu, “vechi absolvent” al Școalei de Arte și Meserii, meșteșuguri azi dispărute: fierărie, stolerie, șaidăcărie

La început, școala a funcționat cu șase ateliere: lăcătușerie, rotărie, fierărie, stolerie (tâmplărie), șaidăcărie (obiecte de șelărie, harnașamente) și strungărie, conduse de maiștri, de inginerul ceh Karol Mihailiuk de Hodocin din Transilvania, ajutați de patru calfe.

Școala a fost vizitată de regele Carol I “fiind o dovadă că în viața țării, a Iașului, cât și a sistemului de învățământ, importanța școalei creștea permanent”. Școala Arte și Meșteșuguri din Iași participă la Expoziția Universală de la Paris unde obține medalia de aur.

Plecat din “dulcele târg al Ieșilor”, Alexandru Dimitriu devine calfă în mari ateliere meșteșugărești din Viena, Koeln, Paris, Marsilia și absolvă Institutul de Electroplastie din Berlin

Victoria Dragu-Dimitriu îi dedică meseriașului un capitol în volumul „A zecea carte cu povești din București” (Ed. Vremea, 2015), după ce i-a intervievat pe nepoții lui Alexandru Dimitriu, Sanda Retinschi și Sava Dumitrescu. Aflăm astfel că:

Bunicul, fiind primul în clasă, la absolvirea Școlii Superioare de Arte și Meserii din Iași a primit o bursă. El, cu încă un coleg. Cu ajutorul acestei burse, s-a dus şi a lucrat mai întâi la un meseriaș-patron din Viena care, între altele, repara armuri din colecțiile nobilimii austriece. (…)

Acolo a deprins bunicul tehnica făuririi armurilor, pe care mai târziu a folosit-o ca să facă o serie de armuri, pentru decorarea unor mari clădiri de la noi.

Reîntors acasă, la numai 25 de ani, în 1896, Alexandru Dimitriu realizează poarta monumentală a Cimitirului Evreiesc din Iași. La 26 de ani, în 1897, lucrează acoperișul neogotic al Castelului Sturdza-Miclăușeni, apoi acoperișul Palatului Administrativ -azi Palatul Culturii- din Iași, unde făurește primul său cavaler.

La București înființează un atelier apoi Fabrica de Produse Metalice, “Specialitate: Ornamentații Arhitectonice pentru Acoperișe”.

Alexandru Dimitriu, faur specializat în armuri, cu cunoștințe temeinice de ornamente arhitectonice din zinc, alamă, bronz, costume din oțel și emailaj pe metale

Din CV-ul prezentat clienților săi aflăm lista orașelor în care tânărul și ambițiosul Alexandru Dimitriu și-a desăvârșit arta prelucrării artistice și industriale a metalelor.

Alexandru Dimitriu a absolvit următoarele: A.M. Beschorner-Wiena, Ornamente arhitectonice metal, A. Ostrihanski-Wiena (Armuri și costume din oțel), Louis Schroedel-Berlin (Amboutisage, repousage, polisage), Larondelle &Comp-Koeln (Ornamente din zinc, alamă, bronz, etc., Trafilage, Repousage,, Montage), Viltard, Coutelier, Roseleur Paris (Ornamente arhitectonice, Galvanostegie, etc,), Carl Doener-Viena (Emailaj pe metale), Dr. Herm. Paul -Berlin (Galvanoplastie, Galvanostegie), etc.

Vulturul de pe cupola Patriarhiei, cupola metalică a Ateneului Român, acoperișul palatului Fundațiilor Regale Carol I, al Mitropoliei din Sibiu și al Catedralei din Cluj, operele lui Alexandru Dimitriu

O carte specială, dedicată lucrărilor de feronerie care au înfrumusețat arhitectura Bucureștiului încă din perioada Belle Epoque și până la instaurarea comunismului, este “Feronerie. București 1890-1945”, Ed. Universitatea Ion Mincu, 2024, semnată de arh. Dorothee Hasnaș și istoricul Ciprian Plăiașu, cu fotografii de arh. Andreea cel Mare.

Vezi și:

•  În căutarea Sublimului Ruginit. „;Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului

Autorii volumului scot din uitare numele meșterilor care au făurit podoabele din fier forjat ale clădirilor vechi din București (porți, garduri, balcoane, ferestre, marchize, acoperișuri, etc), dar mai ales avertizează că “pierderea acestui patrimoniu fragil va duce la ștergerea unui strat relevant pentru identitatea orașului”.

Arh. Dorothee Hasnaș în “Feronerie. București 1890-1945”: Alexandru Dimitriu a învățat în orașele europene tehnica făuririi armurilor, care i-a influențat opera. Reîntors în țară, a colaborat cu arhitectul Ioan Berindey la Palatul Culturii din Iași, unde a creat prima statuie a unui cavaler din fier, reluată ulterior în proiectele sale.

Arh. Dorothee Hasnaș: La București, Alexandru Dimitriu a deschis un atelier care s-a transformat într-o fabrică de produse metalice.

Spre deosebire de alți meșteșugari ai vremii, Alexandru Dimitriu se concentra pe lucrări unice și complexe, Una din lucrările emblematice ale meșterului este vulturul de pe Palatul Patriarhiei.

Trei cavaleri pentru eternitate

Arh. Dorothee Hasnaș: Cea mai cunoscută lucrare este statuia Sfântului Dumitru de pe clădirea Primăriei Sectorului 1. Motivul cavalerului, simbol al meseriei sale, a fost reluat în mai multe proiecte. Primul, realizat la 25 de ani după întoarcerea făurarului din Germania, împodobește Palatul Culturii din Iași. Al doilea cavaler decorează acoperișul casei sale iar al treilea a fost comandat de Primăria de Verde (azi Primăria sectorului 1) în 1929, pentru turnul de supraveghere împotriva incendiilor.

Alexandru Dimitriu a fost activ și în viața comunității meșteșugărești, fiind membru al comitetului de administrație al Societății Absolvenților Școlii de Meserii și propus de Nicolae Iorga în Consiliul Camerei de Industrie și Comerț. Seriozitatea și talentul sau i-au asigurat o poziție importantă în cercurile politice și economice ale Bucureștiului interbelic.

“Alexandru Dimitriu a murit în 1955, într-o epocă ce nu mai prețuia unicitatea elementelor arhitecturale, dar moștenirea sa continuă să impresioneze”

Arh. Dorothee Hasnaș: Ornamentele sale metalice împodobesc numeroase clădiri istorice din București și din țară, iar statuia cavalerului de pe casa sa rămâne un simbol al creativității și excelenței în meșteșugul feroneriei.

Uluitoarea moștenire a artistului Alexandru Dumitriu. Tânărul ucenic care repara armurile nobililor europeni, ajuns în vârful meseriei sale

Lista lucrărilor executate în fabrica și sub conducerea lui Alexandru Dimitriu a fost întocmită de Silvia Colfescu.

București. Palatul Grigore M. Sturdza (apoi Ministerul Afacerilor Externe), 1899-1902, arh. J. Reinecke. Palatul Funcționarilor Publici (1902), bombardat în 1944. Turlele bisericii Sf. Silvestru (1903), Palatul Artelor-dispărut-, Expoziția 1906, Palatul Camerei Deputaților 1907-1908, Palatul Cercului Ofițerilor 1922-1924, Casa arh. Dim. Maimarolu, Palatul Fundației Universitare Regele Carol I, 1894-1914, Palatul Camerei de Comerț și Industrie Bursa, Ateneul Român, Palatul Primăriei IV de Verde din bd. Banu Manta, Casa Lipatti 1906, Casa Geblescu, Casa ing, D Matac, Casa Cesianu, Casa proprie (1933),

Iași. Spitalul Sf. Spiridon-instalațiile de băi, 1896, Băile Turco-române, după 1896, Abatorul Comunal.

Cluj. Catedrala ortodoxă, catedrale în Galați, Sulina, Turnu-Măgurele, Mitropolia din Sibiu, Gările liniei Iași-Dorohoi.

Craiova. Banca Olteniei, Administrația Financiară.

În străinătate, Alexandru Dimitriu semnează acoperișul hotelului Stephanie din Abazzia, Teatrul și Foișorul de foc din Fiume, Primăria din Reichenberg și gara din Dusseldorf. Cele mai multe din aceste palate, case și biserici există și azi, este destul să privim în sus ca să remarcăm cupolele, lucarnele și dantelăriile metalice.

Cu armura sa ruginită, nobilul cavaler nu mai poate să protejeze casa lui Alexandru Dimitrie, nici orașul, dar rămâne acolo, sus. Până în ziua în care se poate prăbuși, cu tot cu acoperiș.

„Casa cu cavaler de aramă” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care