Pe cine dai în judecată dacă îți cade tencuiala în cap în București

21 ian. 2021
185 Afișari
Pe cine dai în judecată dacă îți cade tencuiala în cap în București

Nu puține sunt clădirile din România unde găsim, pe la colțuri, lipite afișe, pancarte sau alte metode de semnalizare pe care scrie: „Atentie, cade tencuiala! Circulați la distanță de clădire.”Dar oare este aceasta o metodă suficientă de a ține pericolele la distanță?

În mare parte, proprietarii îi avertizează doar pe românii care trec prin zonă, neținând cont de posibilitatea ca un neamț sau un englez să treacă strada pe partea cu clădirea avariată. Să nu uităm că cele mai multe clădiri cu probleme se află în marile orașe, cu prioritate în centru.

Mai mult decât atât, o simplă hârtie nu atenționează suficient, mai ales în situația când te afli pe bulevard și chiar nu te aștepți la posibilitatea de a fi asaltat de un ornament sau o țiglă în mijlocul trotuarului.

Cine sunt responsabilii?

Cei care sunt responsabili de reabilitarea clădirilor sunt proprietarii, însă nu tot timpul o simplă renovare rezolvă problema tencuielilor prost realizate, deoarece construcțiile sunt în mică parte proprietate privată. Conform Codului Civil orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Astfel, cel care încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. Persoana lovită va fi îndreptățită astfel, dacă i se constată un prejudiciu, la daune materiale și morale, în funcție de situație, de la proprietarul clădirii, printr-o acțiune în răspundere delictuală.

Care poate fi problema?

De cele mai multe ori, construcțiile vechi se găsesc a fi monumente istorice, aflate în proprietatea statului sau a instituţiei Prefectului, care depind de anumite proceduri pentru a putea reabilita clădirea. Totodată, proiecte de reparaţii pot exista, însă lipsa fondurilor alocate pentru astfel de reparații este problema.

Institutul Național al Patrimoniului – Institutul De Memorie Culturală (CIMEC) a răspuns la câteva întrebări pe site-ul lor, cu privire la repararea clădirilor de patrimoniu.

  • Deteriorarea și intervenţia ilegală asupra unui monument istoric pot fi semnalate Primăriei localităţii, Poliţiei, Direcţiei judeţene, Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi mijloacelor mass-media: presă, televiziuni, posturi de radio.
  • Proprietarul unei construcţii sau zone protejate are obligaţii de bun gospodar, cu atât mai mult cu cât proprietatea lui are prin lege o semnificaţie deosebită pentru comunitatea în care trăieşte şi pentru ţară. Prin urmare, proprietarul, indiferent că este statul prin reprezentanţii săi sau un proprietar privat, trebuie să întreţină monumentul istoric, să nu facă intervenţii fără un aviz prealabil, să asigure paza, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate.
  • Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor; fac excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca modificările să fie reversibile.
  • În sensul legii, intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
    • toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum şi orice alte lucrări care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparaţiile curente, lucrările de întreţinere şi iluminarea interioară şi exterioară de siguranţă şi decorativă;
    • executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
    • amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
    • schimbări ale destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
    • strămutarea monumentelor istorice;
    • amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.

Clădirile de patrimoniu se reabilitează într-un mod special

De asemenea, vorbind despre o clădire de patrimoniu, reabilitarea implică respectarea unor norme speciale. Un arhitect explică cum: „Faţada trebuie să păstreze aceleaşi linii, în principiu, se dau jos straturile de zugrăveală ulterioare, se cercetează care a fost stratul iniţial, se reproduce culoarea iniţială”, atunci când se reface un monument istoric.

Mai în glumă, mai în serios, Cosmin Pojoranu, fascinat de modalitatea de a comunica prin aceste afișe, de design-ul diferit, de ortografie și de modul de lipire al pancartelor, a pornit o pagină de Facebook ce se numește „Atenție, cade tencuiala”, încercând să adune o colecție cât mai mare.

Cookies