Așa cum suni febril la 112 când vezi o persoană aflată în pericol, poți sesiza la 112patrimoniu.ro o agresiune asupra unei clădiri de patrimoniu. În plus, în premieră în România, platforma online 112patrimoniu.ro anunță că a început să încarce pe site studii istorice ale unor clădiri emblematice pentru București. Ce tipuri de agresiuni poți semnala la 112patrimoniu, mai jos la „Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării și protejării patrimoniului orașului.
Platforma 112patrimoniu.ro este dedicată celor care constată agresiuni asupra clădirilor de patrimoniu din București, dar și celor care vor informații despre imobilele propuse pentru clasare ca monumente istorice. Un mecanism de sesizare și de informare, un fel de telefonul copilului – varianta pentru patrimoniu, un mod direct și rapid prin care oricine poate reclama o distrugere.
O evidență realizată de Grupul pentru Patrimoniu al OAR București pentru ultimii 15 ani a demonstrat că anul 2020 a fost pentru București anul cu cele mai multe desființări de construcții de patrimoniu de după 1989. Majoritatea fotografiilor din acest articol sunt cele trimise de bucureșteni la 112patrimoniu.ro; oamenii văd și vor ca și alții să vadă ce se întâmplă in oraș.
Prof. dr. arh. Iulia Stanciu este inițiatorul proiectului 112patrimoniu.ro și coordonează Grupul de lucru Patrimoniu al OAR, Filiala București.
Prof. dr. arh. Iulia Stanciu: “La începutul anului 2020 am înființat acest Grup de Lucru pentru Patrimoniu, cumva în perplexitatea tuturor anunțurilor care anunțau distrugeri pe Facebook, iar până când reușeam să ne organizăm, văduveau deja orașul de câte un artefact. Mi-am dat seama că nu numai publicul, dar și arhitecții din grup nu știau ce anume au de făcut, cum să acționeze atunci când ceva nu era în regulă. Am înființat grupul în condiții de pandemie cu o acțiune de urgență în apărarea unui imobil desființat în Cotroceni (de altfel, demolarea a avut loc, terenul este gol de atunci, suspiciunea de a nu se fi respectat procesul de autorizare fiind confirmată ulterior) în forță, am debutat cu o scrisoare deschisă în apărarea patrimoniului, în iulie 2020. O scrisoare care privea chestiuni foarte generale pentru felul în care sunt abordate politicile de patrimoniu la care am aderat și care sunt promovate de UE”.
Prof. dr. arh. Iulia Stanciu: “În scrisoare erau niște chestiuni și problematici generale pe care le adresam ministrului Culturii, în sensul deschiderii unor porți de dialog pentru rezolvare și aliniere la politica europeană privind patrimoniul. Ele porneau de la chestiuni care țin de transparența procesului de autorizare și de modificările legislative absolut necesare la ora actuală. Reacția la această scrisoare a fost foarte vehementă, au semnat-o 170 de personalități ale culturii române, cu nume de prim rang. Ne-am gândit că, în orice țară europeană, atenționarea noastră ar fi zdruncinat puțIn sistemul, dar nu s-a întâmplat nimic”.
Prof. dr. arh. Iulia Stanciu: “Un grup de studenți de la Facultatea de Arhitectură a intrat în practică la Ordinul Arhitecților București. Au fost extrem de inventivi și au venit cu această idee de semnalare,112, dar după aceea, pritocind lucrurile, ne-am dat seama că este nevoie de o abordare mai amplă pe o platformă cuprinzătoare. De ce platformă? Pentru că, pe lângă ideea sesizărilor la 112patrimoniu.ro, ne-am gândit să inițiem noi un proces de transparență. Să reușim, prin intermediul acestei platforme, să facem publice documente și studii necesare pentru a promova patrimoniul. Este vorba de o bază de date de documentare, o bază pe care o aveam deja parțial la O.A. R. O. O serie întreagă de studii istorice în vederea clasării au fost completate în anul 2012 și anul acesta se finalizează noi studii istorice care sunt preluate de Grupul de Patrimoniu și de Institutul Național al Patrimoniului pentru a demara procedurile de clasare a unor clădiri importante pentru arhitectura Bucureștiului. Este un punct de pornire”.
Prof. dr. arh.Iulia Stanciu: “Noi sperăm ca la această platformă să adere cât mai mulți specialiști, pentru că avem deja în grupul de patrimoniu un număr considerabil de specialiști, printre cei mai buni. Cu cât vor fi mai multe date cu atât ele vor putea să fie arhivate și clasate pe categorii. Să sperăm că lumea va privi lucrurile altfel din momentul în care se va obișnui cu această platformă. Noi ne dorim chiar un parteneriat cu Direcția pentru Cultură, ea care poate să fie unul dintre primii beneficiari ai acestei platforme. Punerea acestor documente împreună este foarte utilă”.
Dorothee Hasnaș este coordonator de proiect pentru platforma 112patrimoniu.ro.
Arhitect Dorothee Hasnaș: “Patrimoniul este o temă mereu actuală, iar taberele sunt foarte ferme. Unii vor să păstreze tot, pentru că au fost demolările din timpul lui Ceaușescu care rădeau cartiere întregi pentru noua sistematizare a Bucureștiului. În prezent, demolările continuă dar individual, într-un individualism suprem și capitalism prost înțeles. Fiecare face ce crede el de cuviință, fără să înțeleagă că un oraș este mai mult decât suma părților sale, nu funcționează așa. Patrimoniul este important pentru noi toți, este o valoare mai presus de valoarea individuală. Într-un oraș te duci că să vezi istoria lui care se regăsește în straturi, nu ca să îi admiri dezvoltările imobiliare”.
Arhitect Dorothee Hasnaș: “112 patrimoniu a apărut pentru ca bucureștenii să poată sesiza când se demolează clădiri de patrimoniu în jurul lor. Esențială este acum și partea lui educativă. Am început să încărcăm încet încet pe site-ul 112patrimoniu.ro studii istorice. Publicul poate să știe acum exact ce este aceea o „ZCP”, o zonă construită protejată, de exemplu. Avem 98 de zone protejate în București. Există ideea, pe care o cultivă și agenții imobiliari, că dacă o casă este clasată ca monument istoric, nu mai ai voie să modifici nimic la ea și astfel îi scade prețul. În primul rând că nu este așa. Desigur că dacă ai un imobil clasat, da, trebuie să ai aprobare de la Direcția de Cultură ca să poți aduce modificări importante asupra lui. Pe de altă parte trebuie să ai aprobare de la Direcția de Cultură pentru orice santier in zonă protejată, ca să nu mai zic de avizele de construcție pentru a face șantiere, în general”.
Arhitect Dorothee Hasnaș: “Site-ul 112patrimoniu.ro a pornit de la o nevoie de informare, pentru că sunt zvonuri, proprietarii intervin asupra imobilelor de patrimoniu fără să știe exact când încalcă legea, fără să aibă autorizații. Pe de-o parte da, poți să sesizezi la 112 patrimoniu dacă vecinul pune termopane la o clădire de secol al XIX-lea. Patrimoniul nu este o piatră la picior, ci o resursă enormă. Când vorbim de patrimoniu, nu totul este de păstrat sau totul de demolat, ci merită să fie tratat ca o resursă pe care tu poți să o crești – sau poți s-o distrugi. Pe de-o parte ne-am propus să împiedicăm demolările aberante, pe de altă parte să sprijinim proprietarii de clădiri valoroase, să îi educăm, să educăm publicul, dar si administrația. Pe site am început să punem din acest an, 2022, exemple de studii istorice ale unor imobile care sunt clasate că monumente sau în curs de a fi clasate, ca să vadă toată lumea ce înseamnă de fapt un studiu istoric. În fond, este o expertiză care explică detaliat care sunt elementele valoroase care nu trebuie modificate la un imobil pentru a nu-l devaloriza. Nu vreți să avem și noi un oraș care să arate coerent, nu plin de ruine eviscerate, ca după razboi? Nu prin anvelopari și dezvoltări anonime am ajuns cum am ajuns?”
Ce agresiuni poți sesiza de sesizat? Tipuri de agresiuni:
• Neglijarea
• Voită, urmărind dispariția lentă prin dezagregarea ca urmare a expunerii la intemperii sau dezastre naturale
• Din incapacitatea de a asigura financiar întreținerea.
• Agresiuni soft
• Lucrări de altfel bine intenționate pentru întreținerea/reparațiile necesare clădirilor, care nu respectă finisajele, cromatica, texturile, subîmpărțirile originale
Cel mai des se pierde calitatea tencuielilor și mai ales ale celor de soclu; de cele mai multe ori sunt acoperite cu o vopsitorie sau cu o masă de șpaclu, tencuieli din similipiatră sau mozaic de fațadă. Sigur este vorba de ignoranță față de calitatea materialelor puse în operă, dar și de incapacitatea celor mai mulți constructori de a restaura tencuieli similare.
Similar se utilizează tencuieli cu proprietăți neconforme cu materialele imobilelor vechi, în special în ceea ce privește respirabilitatea.
• Instalarea de echipamente tehnice de tipul unităților exterioare VRV/VRF , cabluri și cablaje diverse, branșamente – tip de intervenție reversibilă care nu distruge nimic din substanța istorică a imobilului dar afectează percepția de ansamblu sau detaliu și unitatea cadrului arhitectural
• Reclame, Panouri publicitare. Mesh-uri care acoperă la extremă integral imobilul
• Eviscerarea – pierderea integrității construcției – pornit de la o neadaptare a soluțiilor de consolidare la capacitatea portantă și spațială a existentului, intervenția extremă “își face loc” anihilând interioritatea proprie a imobilului.
• Agresiuni hard
• Distrugeri parțiale sau totale – valoarea terenurilor ocupate de aceste imobile de patrimoniu ajunge să fie mai mare decât valoarea clădirilor în cursa dezvoltatorilor imobiliari.
• Eviscerarea – pierderea integrității construcției – pornit de la o neadaptare a soluțiilor de consolidare la capacitatea portantă și spațială a existentului, intervenția extremă “își face loc” anihilând interioritatea proprie a imobilului.
• Înlocuirea tâmplăriilor
• Modificarea (în general micșorarea) gabaritelor golurilor de ferestre și a materialului, dintr-un scop eminamente economic, de reducere a costurilor de întreținere pentru încălzire.
• Modificarea materialului de tâmplărie. Cel mai adesea este înlocuită tâmplăria dublă din lemn cu geam simplu, cu o tâmplărie din PVC cu geam termopan (cu argumentul unei mai bune închideri termice și fonice și la un cost mai redus decât cel al unei tâmplării din lemn)
• Modificarea subîmpărțirilor; apar în special la acele ferestre care ies din formele rectangulare și care prin subîmpărțire elimină arcaturile, frezările etc, simplificând reductiv până la pierderea imaginii originare.
• Construcții noi neadecvate fie caracterului zonei, fie țesutului urban tradițional, regulamentului de construire (aliniamente, grădini de fațadă, garduri cu o anumită transparență – fără să implice distrugerea unui existent, o intervenție nouă inadecvată poate deteriora perceperea sau utilizarea fondul vechi.
• Ilegale
• Fără a avea Autorizație de Construire/Desființare
• Cu AC/AD fără toate avizele, în special cele de la Direcția pentru Cultură sau eludând indicatorii urbanistici în vigoare.
„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici: