Pe ce jilţ va sta Isărescu. Cum arată Palatul BNR, înăuntru

de:
07 apr. 2012
2 Afișari
Pe ce jilţ va sta Isărescu. Cum arată Palatul BNR, înăuntru

BNR îşi propune să achiziţioneze mobilă „de cea mai bună calitate, de înaltă valoare artistică”, ce „va contribui la desăvârşirea caracterului unitar al sălilor, conform specificului monumental al spaţiilor, al valorii artistice a decoraţiilor, finisajelor şi a componentelor de patrimoniu.” – se arată în caietul de sarcini al procedurii de achiziţie.

Mai exact, BNR comandă un total de 20 de jilţuri din paltin băiţuit, cu tapiţerie din piele de Cordoba, din care două au un model special, având sigla BNR sculptată la capătul spătarului. În plus, BNR comandă mese de protocol şi de consiliu, scaune pliante, bufete, suporturi tv şi garderobă, totul urmând să coste până în 1,037 milioane lei, plus TVA.

Doamna Silvia Colfescu a postat câteva fotografii cu interiorul BNR pe Facebook, din care reproducem şi noi aici câteva:

Palatul Băncii Naţionale este una din cele mai valoroase clădiri din punct de vedere arhitectonic al Bucureştiului, fiind construit la sfârşitul secolului XIX. Interioarele de la etajul I, sala de consiliu şi biroul guvernatorului, se înscriu în nota somptuoasă a clădirii.

„Sala Consiliului de administraţie are cele mai pretenţioase decoraţii dintre toate încăperile băncii, în acelaşi stil eclectic la care s-au adăugat puternice accente baroce. Decoraţia este asigurată de pilaştrii angajaţi, de stucatura şi capitelurile aurite. Uşile, complet vitrate, care se deschid spre strada Lipscani şi către încăperile vecine, sunt încadrate de o ornamentaţie bogată, cu elemente decorative de natură vegetală în stil neoclasic, fiecare având un ancadrament puternic profilat, terminat cu frontoane. Chenare de mari dimensiuni subîmpart peretele dinspre Holul de onoare, precum şi partea centrală a celor laterali. Traveea mediană este rezervată intrării principale, iar în celelalte chenare se află patru tablouri de dimensiuni mari, comandate de Consiliul de administraţie, la 11 iunie 1890, celor mai importanţi artişti plastici ai momentului: Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea, Eugen Voinescu.” – se arată pe site-ul BNR.

Compoziţie de mari dimensiuni (2,50m x 3,50m), intitulată La secerat sau Rodica, pictura din stânga intrării a fost realizată de Nicolae Grigorescu (1838-1907) în 1894, în perioada târzie a creaţiei sale. Rodica înfăţişează o scenă la munca câmpului, respectiv la secerat, accentul căzând pe un personaj feminin, aflat în prim plan, care domină compoziţia. În dreapta intrării, se află o marină de dimensiuni aproximativ identice, pictată, tot în 1894, de Eugeniu Voinescu (1842-1909). Pictând din pasiune şi nu ca urmare a unei pregătiri academice, E. Voinescu, consulul României la Odessa şi discipolul lui Aiazovski este unicul autor român de tablouri cu o astfel de tematică. Aici se crede că este vorba de o scenă din portul Constanţa.

Pereţii laterali sunt ocupaţi, în zona lor centrală, cu două picturi alegorice ale lui G. D. Mirea (1852-1934): Mercur şi Prometeu, realizate într-o manieră academică de influenţă barocă, probabil în 1891. Sub aceste tablouri pe suport oval, se găsesc două şemineuri decorative, lucrate în lemn cu grilaje metalice.

La partea superioară a sălii se află cornişa puternic profilată, care cuprinde şi golurile circulare ale ferestrelor dinspre Lipscani. Plafonul este decorat asemănător Sălii ghişeelor. Un valoros candelabru completează ambientul.

În stânga Sălii de Consiliu, se află Biroul guvernatorului în care tratarea parietală este mai reţinută, materialele şi culorile folosite provenind dintr-o gamă mai deschisă, ceea ce creează un agreabil contrast între cele două săli. Galeria ce înconjoară pe trei laturi golul Holului ghişeelor adăpostea birourile Serviciului contabilităţii (aripa Smârdan) şi locuinţa guvernatorului (aripa Carada). Locuinţa guvernatorului avea un acces separat în clădire, cuprindea mai multe încăperi, inclusiv o bibliotecă personală, deservite de un coridor lung, şi era luminat prin curtea interioară.

Cookies