ȘTIRI

Patru persoane, urmărite penal după ce au deturnat marfă şi au vândut-o „la negru”

Astfel, la data de 22 ianuarie 2015, s-a dispus trimiterea în judecată a

inculpaţilor sus – menţionaţi.

Probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale au relevat următoarea situaţie de fapt:

În perioada februarie – mai 2013, inculpaţii BALINT ANDREI-IOAN, POPA
EDUARD-CRISTIAN, POPA AURAŞ-GENOVEL şi SZABO ANDREI au derulat o amplă activitate
infracţională, în cadrul căreia au indus în eroare şi au prejudiciat mai multe
societăţi comerciale din ROMÂNIA şi străinătate (FEDERAŢIA RUSĂ, POLONIA, LETONIA,
OLANDA, SPANIA, FRANŢA, GRECIA), „deturnând” pe teritoriul Ungariei, de la traseul
lor iniţial, în mod fraudulos, mai multe cantităţi de marfa (fructe, produse
cosmetice, anvelope, produse alimentare etc.) expediate sau destinate acestora, pe
care şi le-au însuşit şi le-au comercializat ulterior „la negru”.

Astfel, în vederea derulării activităţii infracţionale, inculpaţii au creat, în
numele unei societăţi comerciale, conturi pe site-urile interne şi internaţionale
ale burselor de transport de mărfuri (de ex., www.cargo.lt, www.bursatransport.com,
www.timocom.com), obţinând în acest sens de la administratorii acestor site-uri
datele de log-are (user şi parolă).

Cu ajutorul acestor date de logare, inculpaţii s-au conectat la aceste site-uri,
vizualizând cererile de transport al mărfii dintr-o locaţie în alta (de regulă
dintr-o ţară în alta) pe care furnizorii sau beneficiarii mărfurilor le-au afişat –
prin intermediul unei societăţi-broker organizatoare a transportului/case de
expediţie. De exemplu, dacă o societate comercială din Lituania doreşte să-i fie
transportată o marfă achiziţionată din Germania, postează această cerere pe site-ul
zonal www.cargo.lt.

După ce s-au logat pe acest site şi au vizualizat cererea, inculpaţii au luat
legătura (de regulă prin e-mail sau telefon) cu societatea care a postat anunţul,
faţă de care s-au recomandat cu nume şi calităţi false, pretinzând în mod mincinos
că sunt „reprezentanţii unor societăţi de transport dispuse să transporte marfa la
destinaţie”.

În acest scop, pentru a deveni credibili, inculpaţii au trimis prin e-mail acestei
societăţi documentele firmei pe care o foloseau în mod fraudulos (licenţă de
transport, poliţa de asigurare a CMR-ului/transportului etc. – pe care le-au obţinut
de la societatea căreia îi aparţin, ca urmare a < folosirii > acesteia la săvârşirea
unor fapte penale anterioare), iar această societate le-a trimis comanda de
transport, pe care inculpaţii au „confirmat-o” – încheindu-se astfel contractul de
transport-marfă.

După ce „s-au asigurat” că au încheiat contractul de transport cu societatea
sus-menţionată, inculpaţii s-au logat pe site-ul bursei române de transport –
www.bursatransport.com, unde au vizualizat societăţile de transport române ce aveau
camion liber în zona de încărcare a mărfii.

După acest moment, inculpaţii – folosind un alt nume fals şi recomandându-se în mod
fraudulos ca reprezentanţi ai altor societăţi de transport (de această dată de
naţionalitate maghiară – locul deturnării mărfii) – au luat legătura cu
transportatorul român cu camion liber în zonă, căruia (sub pretextul că societatea
lor „are camioanele ocupate”) i-au solicitat să încarce marfa de la furnizor, pe
care să o transporte pe teritoriul Ungariei (în zona oraşului Budapesta – Ungaria),
pretinzând că societatea inculpaţilor „o va prelua şi transporta la destinaţia
finală” – încheind în acest scop un contract de transport cu acesta (comandă de
transport confirmată de transportator, însoţită de schimbul „electronic” al
documentelor de transport).

După ce societatea de transport română – cu bună-credinţă – a încărcat marfa şi a
transportat-o la destinaţia indicată de inculpaţi (pe teritoriul Ungariei, de regulă
în zona Budapesta), marfa a fost „deturnată” (dirijată) într-un depozit „controlat”
de inculpaţi, unde a fost descărcată (în unele cazuri, după ruperea sigiliilor
aplicate de autorităţile vamale de expediţie) şi vândută ulterior de aceştia „la
negru”, prin folosirea unor documente de provenienţă false.

Înainte de plecarea de la furnizor a camionului transportatorului de bună-credinţă,
inculpaţii au aplicat în mod fraudulos pe CMR-ul de transport o semnătură şi
ştampilă aparţinând unei societăţi ungare (de regulă, societate de tip „fantomă”, în
stare de faliment sau o societate ale cărei documente figurează a fi sustrase
anterior), achitând şoferului autocamionului contravaloarea transportului până în
Ungaria.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button