ESENTIAL

Cu câte sute de milioane s-a scumpit, de fapt, Pasajul Basarab. Vezi evoluţia proiectului

Trei mandate de primar, şase acte adiţionale, întârzieri de 25 de luni şi o scumpire cu 301.568.396 lei, dintre care 100 milioane pentru exproprierea terenurilor, aducând costul final la 773.202.871 lei. Acesta este rezumatul proiectului Pasajului Basarab la peste patru ani şi jumătate de la începerea lucrărilor. Proiectul Pasajului Basarab a fost propus de fostul primar general Traian Băsescu, însă contractul de execuţie a fost semnat de urmaşul său, Adriean Videanu, în 2006. Primarul Sorin Oprescu a mai avut şi el nevoie de încă trei ani din mandatul său şi patru acte adiţionale pentru a anunţa finalizarea lucrării. De altfel, 95% din majorările de cost au fost aplicate din 2009 încoace. Edilul-şef spune însă că la momentul preluării mandatului, proiectul era blocat, pentru deblocarea şi continuarea investiţiei fiind necesare o serie de lucrări şi cheltuieli suplimentare.

Sorin Oprescu a promis bucureştenilor încă de anul trecut că din luna martie 2011 vor putea circula pe noul Pasaj Basarab. Cu câteva zile înainte de expirarea termenului însă, inaugurarea a fost amânată din nou pentru realizarea testelor de rezistenţă cu tramvaie şi pentru montarea unor senzori de cutremure şi de trafic. Acum, primarul general se arată mai precaut în estimarea unui termen de finalizare a lucrării, iar în acest moment nu se ştie când acest proiect va deveni funcţional pentru bucureşteni.

Începutul: Contract de 471 milioane de lei şi termen de execuţie de 28 de luni

Primăria Capitalei a atribuit la data de 10.07.2006 contractul de proiectare şi execuţie a Pasajului Basarab asocierii firmelor ASTALDI SpA (Italia) şi FCC CONSTRUCCION S.A. Valoarea contractului era de 471.634.475 RON (inclusiv TVA), iar termenul de execuţie de 28 de luni.

Proiectul a început din primul moment cu stângul. Astfel, la data organizării licitaţiei lucrarea nu avea Plan Urbanistic Zonal (PUZ) şi nici autorizaţie de construcţie. Primul a fost aprobat abia la trei luni de la începutul licitaţiei şi cu o zi inainte de adjudecarea acesteia, adică pe 6 iulie 2006, iar autorizaţia la 20 de zile dupa adjudecare, respectiv pe 1 august 2006, invocându-se regimul de urgenţă (prevazut în caz de calamitate), conform Legii 50.

„Această modalitate haotică de gestionare a unui proiect de o asemenea anvergură a determinat în anii următori enorme perturbări de derulare a investiţiei, nerespectarea graficelor de timp în execuţie, proiectari suplimentare şi creşterea necontrolată a costurilor lucrărilor”, spune actuala conducere a Primăriei Capitalei.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna septembrie 2006. Constructorul a avut nevoie însă de câteva luni pentru e efectua organizarea de şantier, astfel că abia la începutul lui 2007 au început efectiv şi lucrările de execuţie.

Lucrările la Pasajul Basarab s-au scumpit înainte de a începe

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractul de execuţie, că a şi trebuit completat cu o majorare de preţ, prima dintr-o serie de şase astfel de scumpiri. De fapt, constructorii nici nu începuseră măcar lucrările efective de execuţie când a apărut primul act adiţional în noiembrie 2006. Cu o valoare de 4.929.935 lei (cu TVA), noul document era motivat prin lucrări suplimentare la Podul Grozăveşti (de la nivelul solului), ce nu fuseseră prevăzute în parametrii tehnico-economici stabiliţi iniţial.

La câteva luni de la începerea lucrărilor, în mai 2007, a fost semnat şi al doilea act adiţional în valoare de 4.099.406 RON (cu TVA). Documentul era justificat de lucrări suplimentare de demolări parţiale a unor imobile din zona şantierelor de lucrări.

În mandatul lui Oprescu, costul Pasajului Basarab a crescut cu 192 milioane lei

După sosirea lui Sorin Oprescu la conducerea Primăriei Capitalei, pe 29 martie 2009, a fost adăugat şi al treilea şi cel mai „valoros” act adiţional în valoare de 78.159.060 lei (cu TVA). De această dată, documentul prevedea lucrări datorate modificărilor normativului de proiectare seismic P100/2006, intrat în vigoare la 1.10.2006. Potrivit municipalităţii „acest lucru trebuia să fie primul pas făcut (în 2006) dupa semnarea contractului şi înainte de începerea execuţiei”.

Al patrulea act adiţional, semnat pe 7 iulie 2007 a crescut doar durata de execuţie a lucrării, cu încă 12 luni. Actul adiţional nr. 5, semnat pe 10 septembrie 2010, a adus însă o nouă scumpire cu 40,8 milioane lei (cu TVA). Cheltuielile suplimentare erau justificate prin achiziţionarea unui nou tip de beton, prin reproiectarea substaţiei Basarab sau prin desfiinţarea substaţiei RATB Grozăveşti în scopul realizării bretelei de legatură între bd. Vasile Milea şi str. Econom Cezărescu. De asemenea, potrivit autorităţilor, noua scumpire a lucrărilor a fost necesară şi ca urmare a „uzurii fizice şi morale a echipamentelor”, pentru „realizarea unui sistem de protecţie împotriva curenţilor de dispersie” sau pentru realizarea unor lucrări provizorii de devieri reţele de utilităţi publice, lucrări de protejări cu zid sprijin pentru clădirile nedemolate situate în ampriza podului hobanat.

Al şaselea, şi deocamdată ultimul act adiţional, a fost semnat pe 30 decembrie 2010 adăugând la devizul general al lucrării un cost suplimentar de 73 milioane lei (aproximativ 17,4 milioane euro). De această dată, scumpirea a fost justificată prin necesitatea modernizării căii de rulare a tramvaiului pe bd. V. Milea, extinderea cu 82,34 m a căii de rulare a tramvaiului, integrarea intersecţiilor semaforizate de la sol în Sistemul de Management al Traficului, amenajarea cu spaţii verzi şi plantaţii pe o suprafaţă de 15.000 mp pe întreaga zona adiacentă pasajului, realizarea unui trotuar rulant care să facă legătură cu Gara de Nord, lucrari suplimentare de iluminat şi implementarea sistemului de iluminat architectural.

Despăgubiri record: 8.132 euro pe metru patrat

La scumpirile de 201 milioane de lei, operate prin actele adiţionale se adaugă şi cele pentru efectuarea exproprierilor. Mai exact pentru cele 91 de proprietăţi, primăria a plătit 100.579.995 lei (aprox. 27 milioane euro). Exproprierile pentru realizarea Pasajului Basarab a atras Primăria în 64 de procese în instanţă, pornite de proprietari. În unele cazuri, instanţele au decis despăgubiri la preţuri record. Astfel, unii proprietari au primit şi 8.132 euro pe metru pătrat sau 5000 euro pe metru pătrat. „Fiind decizie de instanţă definitivă, PMB a fost obligată să le achite”, spun cei de la Primăria Capitalei.

28 milioane de euro decontate, fără a exista un proiect

Pasajul Basarab nu se remarcă însă numai prin seria de scumpiri, ci şi prin neregulile constatate pe parcursul proiectului. Acestea au apărut odată cu demararea lucrărilor de execuţie, la începutul anului 2007. Practic, lucrările nu se efectuau pe baza proiectului iniţial, realizat de Proiect Bucureşti, ci conform soluţiei alternative cu care s-a câştigat licitaţia, spun cei de la Primăria Capitalei. Astfel, timp de un an de zile, lucrările decontate au fost diferite de cele realizate. De altfel, în proiectul iniţial nu era vorba despre realizarea unui pod hobanat, acesta fiind prevazut, însă, în soluţia alternativă. Proiectul tehnic al podului hobanat nu exista la începutul lucrărilor, proiectarea efectuându-se “din mers”, în acelaşi timp cu execuţia.

Neexistând o concordanţă între proiectul de execuţie şi lucrările realizate, nu se mai puteau face plaţi în conformitate cu legea, iar lucrarea era deja blocată în 2008. Mai mult, exproprierile nu erau realizate decât în proporţie de mai puţin de 50%, iar constructorul nu avea disponibil terenul necesar pentru realizarea proiectului. În acest condiţii, constructorul a decis diminuarea ritmului lucrărilor şi a trimis notificare către Primărie că va înceta lucrările. Mai mult decat atât, firma a solicitat, în baza contractului, penalizări în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, care trebuiau plătite de catre PMB pentru facturi neachitate, mobilizare utilaje sau profit nerealizat.

Proiectul pe baza căruia se realizau lucrările de execuţie a fost supus avizării Comisiei Tehnice, iar la începutul anului 2009, lucrarea a fost deblocată.

Caracteristice speciale ale Pasajului Basarab

– Cel mai lung pod hobanat din România – 360 m
– Cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43.3 m în zona staţiei de tramvai peste CF (2 sensuri circulaţie auto a câte 2 benzi fiecare+cale dublă tramvai+2 staţii tramvai)
– Cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km
– Înălţimea pilonilor centrali – 80 m
– Cel mai mare punct intermodal din România, reunind în acelaşi loc linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz şi troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată la care se adaugă spaţii special amenajate pentru taxiuri şi 2 autogări pentru transport intern şi internaţional.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button