Pasajul Basarab este o monstruozitate utilă, demnă de anii ’70, susţin urbaniştii

de:
23 mart. 2011
5 Afișari
Pasajul Basarab este o monstruozitate utilă, demnă de anii '70, susţin urbaniştii

Arhitectul Teodor Frolu, un urbanist activ în ceea ce priveşte proiectele dedicate Capitalei, declară pentru B365.ro că Pasajul Basarab este o infrastructură exagerată. Asta pentru că el reprezintă o soluţie tehnică proastă pentru a închide inelul de nord-vest al Capitalei. Arhitectul susţine că, pe lângă aceasta, Pasajul are costuri mari care nu se justifica pentru zonă iar dimensiunea foarte mare va produce un efect de îndepărtare a dezvoltării din jurul său. „El, prin masivitatea lui, nu va permite ca oraşul să se apropie de el cu construcţii la o scară cu care suntem obisnuiţi în zonele centrale. Este extrem de util din punct de vedere al închiderii inelului însă soluţia tehnică este extrem de proastă. E ca şi cum ne-am cumpăra un excavator de 10 tone pe care îl folosim să mergem la serviciu. Aşa se întâmplă şi aici. Am luat o soluţie tehnică extrem de scumpă. Pentru a trece pe deasupra unei căi ferate nu trebuie o deschidere atât de mare din punct de vedere al suspendării”, a declarat Teodor Frolu pentru B365.ro.

Urbanistul consideră ca Pasajul Basarab este o soluţie tehnică de anii ’70 pentru că nu aduce nimic inovator. “Nu putem spune că acest pod va apărea pe carţile poştale”, a adăugat acesta.

Cât priveşte masivitatea acestuia, Teodor Frolu spune ca în alte ţări o structură agresivă cu oraşul se demontează. Însa, adminte arhitectul, sacrificiile au fost prea mari până acum pentru a da înapoi: “E un proiect de şapte ani de zile. Au făcut o greşeală, l-au început şi ar fi o aiureală să nu-l termine. În momentul în care apar iniţiatiave de a replica un astfel de pod în alte zone ale oraşului, ca traversări de zonă de infrastructură, deja cădem în ridicol. Sistemul se preteaza la traversari de apă”, continuă Teodor Frolu.

Problema mare e ca Bucureştiul a căpătat un apetit de mari lucrări de infrastructură în zona centrală. Lucrul acesta este pagubos. Indiferent că este pasaj sau pod suprateran. Un pasaj în zona centrală devine o ghilotină de trama urbană la nivelul oraşului”, concluzionează urbanistul.

Pasajul denivelat Basarab va realiza legătura rutieră şi de tramvai între Bd. Nicolae Titulescu – Şos. Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bd. Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor), respectiv Şos. Grozăveşti. Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1450 de metri, din care 117 metri Podul pe Arce peste râul Dâmboviţa şi 340 de metri Podul Hobanat peste zona Gării de Nord. Bretelele de acces la pasaj au 1126 metri lungime, iar rampele de acces 1250 metri.

Cookies