Cea mai mare lucrare de infrastructură realizată în București în ultimii 35 de ani are nevoie urgentă de mentenanță și verificări de siguranță.
Surse administrative au declarat în exclusivitate pentru Gândul că Pasajul Basarab, deschis traficului în 2011, se află într-o stare avansată de degradare.
Pasajul Basarab, cea mai mare investiție de infrastructură din București din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Surse administrative au declarat pentru Gândul că structura, degradată și nerecepționată nici după 14 ani, ar putea ridica probleme de siguranță.
Potrivit specialiștilor consultați de sursa citată pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum.
Iată care sunt acestea:
Se pare că, la ele se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor.
Primăria Capitalei a precizat, joi, 15 ianuarie, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație delicată.
El a fost dat în folosință în 2011, dar nu i s-a făcut recepția. Iar din acest motiv a putut fi întreținut și s-a degradat.
Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?, a declarat Ciucu.
Specialiști din domeniul construcțiilor, din București au explicat pentru sursa citată că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță.
În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul.
Specialiștii consultați de Gândul, spun că PMB trebuie să verifice starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem.
Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite.
În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare, au mai declarat sursele Gândul.
Pasajul fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro.
Primăria Capitalei și constructorul Pasajului Basarab nu s-au înțeles ani la rând asupra costurilor lucrării, mai ales pentru terminalul pietonal, ceea ce a întârziat recepția. Potrivit sursei citate, PMB a declarat că pasajul ar putea fi recepționat abia la finalul anului 2026, după efectuarea unor lucrări de punere în siguranță. Termenul de garanție a expirat în 2022, iar proiectul a început în 2006, după ce finanțarea fusese obținută încă din anul 2000.
Primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, când Adriean Videanu era primar general, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction.