Parlamentul a decis: Care sunt aleşii care schimbă Constituţia, sub conducerea lui Crin Antonescu

Proiectul a fost aprobat miercuri de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului cu 439 de voturi „pentru” şi o abţinere. Potrivit hotărârii, comisia comună de revizuire a Constituţiei va avea un birou format dintr-un preşedinte, cinci vicepreşedinţi şi doi secretari. 

Pentru ca şedinţele comisiei să aibă loc, este necesară participarea a cel puţin două treimi dintre membrii acesteia, potrivit proiectului de hotărâre. Componenţa comisiei a fost decisă în funcţie de numărul de numărul de voturi al fiecărui partid la alegerile parlamentare. Astfel, componenţa comisiei este următoarea:

PSD: Ioan Chelaru (vicepreşedinte), Florin Iordache (secretar), Ciprian Nica, Gheorghe Emacu, Daniel Florea, Gabriela Podaşcă, Toni Greblă, Ovidiu Donţu, Viorel Chiriac;

PNL: Crin Antonescu (preşedinte), Tudor Chiuariu, Petre Roman, Alina Gorghiu, George Scutaru, Dan Motreanu;

PDL: Valeria Schelean (vicepreşedinte), Alin Tişe, Gabriel Andronache;

PPDD: Daniel Fenechiu (vicepreşedinte), Vochiţoiu Haralambie;

UDMR: Mate Andras Levente (vicepreşedinte);

Minorităţi: Varujan Pambuccian (secretar);

PC: Bogdan Ciucă (vicepreşedinte).

„La Comisia pentru Revizuirea Constituţiei sunt eu, domnul Tudor Chiuariu şi patru deputaţi: Petre Roman, Dan Motreanu, George Scutaru şi Alina Gorghiu. Forumul constituţional se va constitui cât mai repede şi probabil luni vom declanşa toate procedurile. E un organism deshis, toate organizaţiile care vor să participe sunt binevenite”, a precizat, miercuri, Crin Antonescu, citat de RTV.

Potrivit aceleiaşi surse, discuţiile din cadrul USL privind modificarea Constituţiei prevăd ca Parlamentul să rămână bicameral, dar cu micşorarea numărului de aleşi la 300 de deputaţi şi 84 de senatori. Camera Deputaţilor se va ocupa în continuare de legi, în timp ce Senatul va deveni Camera Regiunilor.

Noua Constituţie ar urma să limiteze atribuţiile preşedintelui României, în sensul ca acesta să nu mai poată să refuze un premier propus de o majoritate parlamentară sau să numească procurori, aşa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, mandatul prezidenţial va rămâne de cinci ani.

În USL sunt voci care susţin că şi mandatul parlamentarilor ar trebui extins la o perioadă de 5 ani, dar cei mai mulţi vor în continuare mandate de patru ani.

Constituţia revizuită ar urma să conţină şi o nouă prevedere legată de Curtea Constituţională, conform căreia o decizie a acestui for ar putea fi răsturnată de o majoritate foarte mare în Parlament, dar nu s-a ajuns însă la un acord privind procentul de voturi care ar trebui întrunit.

Noua Constituţie va reglementa şi situaţia parlamentarilor traseişti, care vor trebui să plătească cu mandatul dacă vor alege să schimbe partidul cu care au intrat în Parlament.