Parcul Natural Văcărești. Povestea zbuciumată a „paradisului verde” aflat la câțiva kilometri de centrul Bucureștiului

În sudul Bucureștiului, ascuns după digurile de beton mascate de movile de pământ, se află Parcul Natural Văcărești, o zonă pe cât de puțin cunoscută pe-atât de bogată în istorie. De la un cartier modest, dar liniștit, aici urma să se construiască un imens lac artificial, în stilul proiectelor grandomane comuniste care au schingiuit fibra Bucureștilor. Din fericire, cursul istoriei a fost diferit, motiv pentru care astăzi vă prezentăm povestea impresionantă de care se bucură Parcul Natural Văcărești.

Situat în sudul Bucureștiului, Parcul Natural Văcărești se află la zona de intersecție a cartierelor Vitan și Berceni, și ocupă o suprafață impresionantă, de aproape 200 de hectare. Ce face acest parc special nu este nicidecum dimensiunea sa, ci „comoara” pe care o ascunde după digurile de beton care îl feresc de ochii curioșilor care trec pe Splaiul Unirii sau pe șoseaua Vitan-Bârzești.

Parcul Natural Văcărești, „o bijuterie” aflată la o aruncătură de băț de Piața Unirii

Paradisul verde care astăzi este cunoscut sub denumirea de Parcul Natural Văcărești reprezintă un punct de interes național dar și mondial, deoarece oameni de știință din toate colțurile lumii se minunează cum natura a pus stăpânire pe această suprafață și a creat aici în câțiva ani un ecosistem impresionant, similar cu zona unde Dunărea se varsă în Marea Neagră.

Datorită dimensiunii sale, ecosistemului impresionant, dar și proximității de centrul orașului, care se află la doar șase-șapte kilometri depărtare, Bucureștiul se află pe o listă selectă a marilor orașe de pe planetă care se pot lăuda cu parcuri naturale urbane de o frumusețe uluitoare. Doar orașe precum Londra, cu Woodberry Wetlands, Buenos Aires, cu celebra Costanera Sur, sau Tokyo, cu parcul național Chichibu-Tama-Kai. Autoritățile doresc să transforme acest parc într-o atracție turistică, după cum se întâmplă deja de decenii bune în parcurile amintite mai sus.

Ce se afla pe aceste locuri în urmă cu trei secole

Pe zona unde se află acum Parcul Natural Văcărești, dar și în împrejurimi, se afla o regiune mlăștinoasă, situată la marginea mahalalelor Bucureștiului de odinioară. Aici s-a format de-a lungul timpului un cartier modest înțesat de grădini de zarzavaturi, care a crescut de-a lungul timpului în jurul Mănăstirii Văcărești, care a fost ridicată în jurul anului 1736 la mică distanță de Delta Văcărești.  Ansamblul a fost apreciat de G.M Cantacuzino drept „testamentul artei tradiționale românești”.

Soarta și împrejurările au făcut ca Mănăstirea și întregul său ansamblu să devină din 1865 închisoare de stat. În cele din urmă, închisoarea de aici a fost dezafectată în 1973, iar clădirea a fost renovată complet cu câteva săptămâni de dinainte de cutremurul din 4 martie 1977.

Șapte ani mai târziu, Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită neanunțată aici împreună cu apropiații săi, prilej cu care decisese ca pe aceste locuri să fie ridicat fie un nou tribunal de mari dimensiuni, fie un mare muzeu al arhitecturii medievale românești. În ciuda eforturilor făcute de intelectualii vremii, Mănăstirea Văcărești și întregul ansamblu arhitectural sunt puse la pământ în 1986, în apropierea Crăciunului, o coincidență sumbră dacă ne gândim că peste doar trei ani „Ceaușeștii” aveau să sfârșească executați chiar în prima zi de Crăciun.

De ce s-a renunțat la Lacul Văcărești

Trebuie menționat faptul că o parte terenurile pe care se află acum Parcul Natural Văcărești (care erau agricole) au fost naționalizate odată cu instaurarea regimului comunist, iar în jurul anului 1955 întreaga suprafață a trecut în administrarea CAP Popești-Leordeni. Desigur, oamenii au putut să își lucreze în continuare pământurile unde aveau sere și grădini, însă pentru acest lucru plăteau o taxă la stat.

Situația a fost liniștită în zonă până când Nicolae Ceaușescu a decis să schimbe soarta locuitorilor din cartierul Văcărești în anul 1988. Astfel, cele aproximativ 200 de gospodării din zonă „încurcau” planurile grandomane ale regimului au fost rase de pe fața pământului pentru a se face loc Lacului de acumulare Văcărești, un proiect de mari dimensiuni, ce trebuia să facă parte din rețeaua de apărare a Capitalei împotriva inundațiilor, precum Lacul Morii din nordul orașului. În 1989 muncitorii terminaseră deja cuveta lacului, dar și digul acestuia.

Lacul ar fi trebuit să fie alimentat gravitațional din râul Argeș, prin intermediul lacului Mihăilești, aflat la circa 27 de kilometri depărtare. O decizie ce pare de neînțeles, mai ales când râul Dâmbovița circulă la câțiva metri depărtare de locul unde era plănuit Lacul Văcărești. În cele din urmă,în august 1989, Ceaușescu le-a ordonat muncitorilor să termine lucrarea în două săptămâni, deși alimentarea din Lacul Mihăilești nu era nici pe departe gata, astfel că au decis să pompeze apă din Dâmbovița. Din nefericire, nici lucrările de la Lacul Văcărești nu erau finalizate în totalitate, astfel că apa s-a scurs și au fost inundate serele și cartierele de blocuri care se construiau în acea vreme pe.

Lucrările au fost abandonate complet odată cu Revoluția din decembrie 1989, astfel că natura a putut pune stăpânire pe acest spațiu și a putut să-și „facă de cap”.

Ce a urmat pentru Parcul Natural Văcărești după 1990

După ce în anii 1990 au fost înaintate nu mai puțin de 300 de cereri de retrocedare a pământului de către urmașii celor care au locuit în fostul cartier Văcărești, dintre care au fost soluționate doar câteva de către autorități, terenul aproape a ajuns în anul 2002 pe mâinile unui cetățean australian de origine libaneză care avea în plan să construiască aici un complex de agrement ce trebuia să conțină un teren de golf, un hipodrom, un centru de conferințe, unul expozițional, precum și un hotel, mai multe cazinouri dar și o zonă rezidențială. Din fericire pentru viețuitoare și pentru plămânii bucureștenilor, planurile acestuia s-au năruit, iar acesta a ajuns să fie anchetat pentru fals, uz de fals iar în cele din urmă să fie expulzat din România.

Delta Văcărești a intrat în special în atenția cetățenilor, a activiștilor de mediu, dar și a opiniei publice în general după ce National Geographic i-a dedicat un număr al revistei sale în anul 2012, în care a evidențiat biodiversitatea spațiului, unicitatea sa, dar și cum pare o minune faptul că acest ecosistem a apărut la câteva sute de metri de forfota Bucureștiului.

În cele din urmă, pe 11 mai 2016 Guvernul a hotărât ca Parcul Natural Văcărești să devină arie naturală protejată, pentru a evita ca superbul microunivers de aici să fie distrus și pentru ca această zonă să fie valorificată la adevăratul ei potențial. De-a lungul anilor, aici au fost amenajate poteci, locuri unde curioșii pot admira de la distanță păsările sau alte specii, dar și unde locuitorii se pot plimba, relaxa și pot respira un aer mai curat decât dincolo de zidurile de beton care ocrotesc Parcul Văcărești.

Ce specii de păsări, plante și animale conviețuiesc în Parcul Natural Văcărești

Ecosistemul care s-a format de-a lungul anilor în Parcul Natural Văcărești este pe cât de frumos și unic, pe-atât de greu de explicat în întregime de specialiști. Aici trăiesc peste 100 de specii de animale, precum vulpile, nevăstuicile, broaștele, țestoasele, diverse specii de brotaci, vidrele, șerpii sau șopârlele. Mai mult, aici și-a făcut apariția inexplicabil o rozătoare mai mare decât șobolanii, denumită bizamul. Această ființă este extrem de rar întâlnită, niciodată în apropierea orașelor. De obicei aceste rozătoare au fost zărite în Delta Dunării, așa că este greu de înțeles cum au ajuns la câteva sute de metri de blocurile din Berceni.

Când vine vorba de păsări subiectul devine chiar mai interesant, deoarece pasionații din domeniu au zărit aici păsări ce sunt întâlnite extrem de rar chiar și în Delta Dunării, fapt care a transformat Parcul Natural Văcărești într-un „punct fierbinte” pentru ornitologi, care vin aici să admire specii rare, precum buhaiul de baltă sau stârcul pitic, rața cu cap castaniu, dar și rața roșie. Mai mult, aici pot fi zăriți în toată splendoarea gușteri, corcodeli, pescăruși râzâtori, pițigoi albaștri, ciocănitoare sau sfrâncioci cu fruntea neagră.

Astfel, dintr-un proiect eșuat al comunismului și din nepăsarea și ignoranța autorităților s-a născut un ecosistem unic, atât prin locația sa față de oraș cât și prin speciile extrem de diverse și rare care și-au făcut aici casă. Prin urmare, putem spune că Parcul Natural Văcărești este un punct de interes nu doar la nivel local sau național, ci la nivelul întregii Europe.