Parcarea subterană de la Universitatea București se află pe locul cimitirului Bisericii Sf Sava; Săpăturile arheologice au scos la iveală 40 de schelete, ale cui erau?

Cei care-și dau întâlnire „la coada calului” la Universitate, poate nu au habar că exact pe locul unde se află acum statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a existat Biserica Sf Sava. Lăcașul de cult a fost construit într-o primă faza de Pârcălabul Andronache, la sfârșitul secolului al XVI-lea și a fost refăcut de Constatin Brâncoveanu Voievod în anul 1713. Biserica a fost demolată ca să facă loc Palatului Universității și statuilor din Piață. Astăzi la „Senzația Bucureștiului de altădată”, o rubrică dedicată celor mai notabile/uimitoare întâmplări din orașul vechi, vă poftesc să ne imaginăm cum arăta Piața Universității pe vremea când acolo era biserică, cimitir, Școală Domnească, bibliotecă, grajduri, prăvălii, toate înconjurate cu ziduri de piatră.

Să facem o călătorie în timp ca să deslușim misterul scheletelor de la Universitate. În anul 1972, la sfârșitul lunii mai, pe Bulevardul Elisabeta din București, Întreprinderea Teleconstructia sector 1 a executat o serie de lucrări care constau în săparea unui șanț lat de 1 metru, în trotuarul sudic, opus fațadei Palatului Universității, în segmentul rezervat statuii lui Mihai Viteazul. Era pentru prima dată când cineva deranja trecutul vetrei orașului din Mahalaua Sf Sava. Rezultatele au fost uimitoare: pe sub Piața Universității exista o vastă rețea de conducte care alimenta Mănastirea Sf Sava și un cimitir.

Pivnițele și conductele Bisericii Sf Sava împânzeau Piața Universității de azi

Lucrările sunt descrise de arheologul dr. Panait I. Panait în raportul „Consemnări arheologice privind Piața Universității din București”. Șantierul mergea greu, muncitorii au tot săpat, au săpat până când au dat de un zid de cărămidă bine arsă. „Șanțul s-a dovedit a fi un adevărat ax al celor două biserici care s-au succedat la Sf Sava, identificate cert în teren. Fundațiile lor au fost descoperite la 7 metri de soclul Voievodului Unificator, Mihai Viteazul, Biserica I (construită în secolele XVI-XVII), și Biserica II (1709-1870)”, dr. Panait I. Panait.

Scheletele din Piața Universității țineau în mâna dreaptă câte o monedă

Ce au descoperit arheologii în anul 1972 când au decopertat terenul? 12 înhumați, dintre care unii țineau în mâna dreaptă monede de secol al XVI-lea oxidate, și un craniu care avea alături o cărămidă pe care era zgâriat numele „Anania”, semn că scheletul aparținea unui călugăr.

„ Punct major în topografia orașului marcând locul de joncțiune între două mari Bulevarde orientate în direcția N-S și E-V, Piața Universității găzduiește în vatra orașului medieval rare vestigii ale mănăstirii Sf Sava și în cadrul acesteia, Academia Domnească Sf Sava (….) Lucrarea lui Constantin Brâncoveanu din anul 1713 avea case pentru școală, o poartă de piatră, grajduri, șură, zid de protecție, case patriarchicești și egumenești, chilii, cimitir, dotări gospodărești, o bibliotecă ce avea 10000 de cărți, muzeu tipografic, prăvălii și un zid de incintă cu pereți de piatră”, Dr. Panait I. Panait, „Consemnări arheologice privind Piața Universității din București”.

În secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Sf Sava avea apă curentă; au fost descoperite conducte făcute din olane

Dr. Panait I, Panait a studiat conductele care împânzeau Piața Universității. „Conducta I, surprinsă la 22 de metri de colțul de S-E al fațadei Palatului Universității este executat din olane protejate cu cărămizi puse în dublă pantă, legate cu mortar gălbui cu cuiburi de var. Această conductă alimenta Mănăstirea Sf Sava, venind din Nord și îndreptându-se spre colțul actualei Bănci Comerciale Române. Conducta II avea un traseu perpendicular strabătând Bulevardul Regina Elisabeta și îndreptându-se spre Colțea, ambele aparținând secolului al XVIII-lea”.

Biserica Sf Sava a fost demolată ca să facă loc Pieței Universității, cu statuile sale emblematice, și Palatului Academiei

Zona Universității era străbătută de mai multe rețele de apă, unele venind din Cișmigiul de mai târziu, iar altele dinspre Grădina Icoanei sau Bucureștioara. Biserica Sf Sava a fost demolată în anul 1857 ca să facă loc Pieții Universității cu statuitele sale emblematice și Palatului Academiei ( al Universității) despre a cărui apropiată consolidare și restaurare am scris aici.

„În anul 1874 se va așeza unul din primele monumente publice, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, opera sculptorului francez Carrier Belleuse, pe un loc simbolic rezervat satuilor unor figuri esențiale ale istoriei noastre culturale. În 1881, Ettore Ferari realizează statuia lui Ion Heliade Rădulescu în anul 1885, Ioan Georgescu termină statuia lui Gheorghe Lazăr, în 1835, Ion Jalea realizează statuia lui Spiru Haret. Lucrarea din marmură de Carrara este pusă pe un soclu de piatră de Muscel”, dr. Cezara Mucenic, „Străzi, piețe, case din vechiul București”, Editura Vremea.

„Pentru realizarea Palatului Academiei și a pieței sale se trece la eliberarea de orice construcții a teritoriului fostei mănăstiri”

„Bătrânele clădiri ale școlii Sf Sava „dărăpănate și umedoase” fuseseră refăcute pe la anii 1850, dar după șase ani se consideră că „localul este neândestulător dezvoltării învățăturilor și în mare stricăciune”. Se demolează vechile clădiri în 1857, Iar Școala Sf Sava se va muta în alte și alte localuri până când și va construi sediul de pe stradă Fântânii, General Berthelot. (..) Pentru realizarea Palatului Academiei și a pieței sale se trece la eliberarea de orice construcții a teritoriului fostei mănăstiri, întrucât își doreau realizarea unei piețe urbane care să permită punerea în valoare a noului edificiu”, dr. Cezara Mucenic, „Străzi, piețe, case din vechiul București”, Editura Vremea.

„Io, Constandin Basarab Brâncoveanu Voevod, văzând stricăciunea bisericii Sava au pus ca să o mai întărească”

Iată ce spune Pisania Bisericii Sf Sava, dăltuită în anul 1709, iulie 20.

„ Această Sfântă Biserică, lăcăș al Domnului Savaoth, fiind întâi făcută mai mică, de un Andronache Pârcalab, și închinată la Lavra Sveti Savei de lângă Ierusalim, hramul aceștii Sfinte Beserici fiind Blagoveșteniile, precum în hrisoave s-au văzut, iară de neștiință unora și de multă trecere de vreme, norodul Sveti Sava l-au ținut. Acest dară Dumnezeiesc lăcăș, mult învechindu-se au început a să strica și a crapa, cât și a să surpa primejduia. Care, Măria Sa, Blagocestivul și luminatu’ Domnu, Io Constandin Basarab Brâncoveanu Voevod, văzând stricăciunea ei au pus ca să o mai întărească, pe unde s-au părut că trebue ca să stea. Iară foarte slabă fiind, mai vârtos temeliile s-au surpat”.

„Am adaogat pe lângă biserica și alte case și tocmele ca să fie școală de învățat carte, întru pomenire vecinică a numelui meu”

„Deci, Măria Sa o au surpat de tot acea veche beserică ce-au fostu’ și din temelie au zidit/ și au rădicat această ce astăzi se vede așa iscusită și frumoasă, adăogând pe lângă dânsa și alte case și tocmele ca să fie școală de învățat carte, întru pomenire vecinică a numelui sau și a moșilor și a strămoșilor Măriei sale pomenelă. Și, pre lângă multă cheltuială ce au dat Măria Sa ramâiind și niște bani ai unui Sterie Lumânărariul după moartea lui, această lucrare s-au dat, ca și lui pomeneală să-i ramâie, ispravnic fiind Radul/ Dudescul Vel Sluger, igumenind Chir Daniil Arapul. Și s-au isprăvit la leat 71217, iulie 20”.

În anul 2010 au fost descoperite alte 40 de schelete la Universitate; au fost duse la muzeu ca li se stabilească vârsta și dieta

În anul 2010, lucrările de la parcarea subterană din Piața Universității au scos la suprafață 40 de schelete de bărbați, femei și copii. Șeful Secției de Arheologie a Muzeul Municipiului București, Gheorghe Mănucu, resposabilul științific al șantierului a declarat că osemintele datează de aproximativ 400 de ani. Scheletele au fost duse la Laboratorul de Antropologioe de la Muzeul Municipiului București pentru a li se stabili sexul, vârsta și dieta. Cercetările au fost făcute de specialiști ai MMB, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Institutul Național al Patrimoniului și Institutul de arheologie Francisc Rainer.

Când vă lăsați mașina în parcarea subterană de la Universitate, să țineți seama de faptul că locul este încărcat de istorie. Parcarea subterană de la Universitate are două intrări, prin Strada Academiei și Strada Toma Caragiu și o singură ieșire – prin bulevardul I. C. Brătianu. Pentru toate cele trei niveluri sunt 425 de locuri de parcare pentru mașini și 21 de locuri pentru motociclete. Costul pentru un loc de parcare este de 2,5 lei/ora. Desigur, parcarea nu este bântuită, deși multe s-au întâmplat în acel loc.