Parcarea subterană de la Universitate ar putea rămâne fără 30 de locuri

de:
04 mart. 2011
0 Afișari
Parcarea subterană de la Universitate ar putea rămâne fără 30 de locuri

Parcajul subteran, construit pe două nivele, ar urma să fie dat în folosinţă în primul trimestru al anului viitor şi ar urma să aibă 325 de locuri din care 300 pentru autoturisme şi 25 pentru motociclete.

„Săpătura arheologică s-a terminat. Pe 25 martie se întruneşte Comisia de descărcare arheologică. Atunci se va hotărî dacă se păstrează zidurile fostei biserici (n.r. – Sfântul Sava) sau vor fi expuse în altă parte. În cazul în care se vor păstra, atunci parcarea va fi mai mică cu 30 de locuri. 10 la sută din zidurile fostei biserici s-au descoperit pe amplasamentul parcării subterane, iar 90 la sută sunt pe traseul viitoarei linii de metrou care va duce în Drumul Taberei”, a declarat viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu, citat de gandul.info.

Cu toate acestea, şeful Metrorex SA – Gheorghe Udrişte a precizat pentru B365.ro că traseul magistralei 5 de metrou nu va fi afectat de situl arheologic. Mai mult, vestigiile descoperite vor fi încastrate într-un muzeu deschis în vestibulul staţiei de metrou Universitate.

“Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului”, a precizat pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

Conform istoricilor şi arheologilor consultaţi de B365.ro, vestigiile găsite în timpul săpăturilor la viitoarea parcare subterană de la Universitate ar putea proveni fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti.

Cookies