Parcagiu, abuzat de un poliţist din București:”M-a pus să mă dezbrac și m-a rupt cu tonfa peste tot”
Parcagiul a declarat, sub protecţia anonimatului, că, după ce a fost luat din parcare, a fost bătut de un poliţist de la Secţia 17. Potrivit acestuia, după ce îl lovea cu bastonul reprezentantul legii îi cerea să se odihnească făcând flotări şi genoflexiuni. Iată declaraţia completă a bărbatului:
„Eu tocmai venisem la parcare când un alt bărbat a fost lovit de poliţişti. Am parcat o maşină să-mi iau un ceai, că era frig. Au venit doi poliţişti, mi-au zis să stau pe loc. Apoi unul dintre ei a început să mă înjure, spunându-mi să mă duc la el că mă omoară. Care a fost motivul, nu ştiu, doar că făceam parcare, altceva nu am făcut. I-am spus să se adreseze şi să se poarte ca atare şi să nu profite de haina statului. I-am spus că dacă are nervi să îmi dea mie o palmă, doar să nu mă mai înjure de morţi pentru că am doi copii, un băiat şi o fată, care au murit într-un an şi patru luni. A continuat să mă înjure şi i-am spus că dacă mai face asta voi vorbi şi eu la fel. Apoi mi-a dat amendă şi m-a ameninţat că o să mă bată şi i-am spus că mă voi adresa şi eu Parchetului. M-au dus apoi la Secţia 17, cu autobuzul 336. Înainte să ajung la secţie am sunat-o pe concubina mea, care se ducea la Focşani să-i facă pomana tatălui ei. Ea a sunat-o pe domnişoara Ana Mohr (n.r. – lucrător comercial la Asociaţia Carusel). Apoi poliţiştii m-au pus să scot bateria telefonului şi să o bag într-un alt buzunar.
Când am ajuns la secţie, m-a pus să mă dezbrac, iar când mi-am lăsat pantalonii în vine, unul dintre cei doi poliţişti a început să dea cu tonfa în mine. Îmi era frică să nu cad şi să mă ia la picioare, cum auzisem de la alţi parcagii. M-a rupt cu tonfa peste tot, la tălpi, pe spate, pe mâini, mi-a dat în coaste cu tonfa. La faţă m-am ferit şi mă lovea peste tot unde mă acopeream cu mâinile. M-a pus să fac serii de câte 10 flotări şi 10 genoflexiuni, cât mă odihnesc.
Apoi mi-a zis că mă duce să-mi arate Parchetul. Am ajuns la subsol, unde erau rasteluri. Acolo m-a pus iar să fac genoflexiuni, flotări. Între timp am auzit că întreabă cineva de mine, cred că era domnişoara Ana, i s-a spus să nu mai dea în mine, dar a continuat să facă asta şi chiar l-a îndemnat şi pe colegul lui să mă bată, însă el n-a vrut să facă asta. Într-adevăr, se vedea că nu-i convine ce se întâmplă. Stăteam ferit să nu mă lovească în rinichi, pentru că am insuficienţă renală.
Apoi m-a ameninţat că dacă fac ceva mă va căuta, pentru că ştie unde stau, şi că va face în aşa fel încât să-mi dea o faptă, să-mi dea mandat. Apoi i-am spus că recunosc, că eu am greşit, mi-am asumat totul, ca să nu mă mai bată. Dacă nu mă luau de acolo aveam de gând să intru în geamuri. Spunea domnul poliţist (n.r – liderul de sindicat) că unii se automutilează. Mulţi fac asta de teroare, pentru că preferă, în loc să primească alte 100 de tonfe, să bage mâna în geam şi să se taie, pentru că e mult mai dureros ceea ce fac unii poliţişti.
Mi s-a spus că am înjurat Poliţia Română. Eu nu-mi permit să fac asta. Apoi mi-au dat drumul. Când m-au văzut cei de la Carusel în ce hal eram, domnişoara Ana a mers cu mine la spital şi am făcut apoi toate demersurile legale să merg în instanţă.
Se profită de ocazie şi se fac asemenea abuzuri pentru că unii dintre parcagii mai fac prostii, dar nu toţi fac prostii. În plus, asta nu înseamnă că trebuie să fim condamnaţi toţi şi să ne bage pe noi într-o oală. Nu toţi suntem la fel, nu toţi ne drogăm, unii dintre noi vin că nu pot munci, că au anumite probleme medicale, care nu ne permit să muncim, să ne angajăm. Dacă ai haina statului asta nu înseamnă că ai dreptul să mă baţi sau să mă înjuri„, a povestit parcagiul.
Bărbatul care se plânge că a fost abuzat de un agent de poliţie de la Secţia 17 din Capitală a fost prezent joi la o conferinţă organizată de Asociaţia Carusel cu ocazia lansării unui raport de activitate privind documentarea abuzurilor poliţiştilor şi jandarmilor.
„Activitatea de documentare a început în octombrie 2014, a implicat în principal activităţi de stradă, în parcări, unde se practică sexul comercial, am fost în Ferentari, în centrul care oferă servicii consumatorilor de droguri, le-am spus oamenilor despre proiect şi despre faptul că le putem oferi asistenţă juridică în cazul în care au nevoie să facă plângere împotriva reprezentanţilor Poliţiei. Primul caz documentat a fost cel al unui băiat care face parcare în zona CEC, pe Calea Victoriei. Eu şi colegul meu, Marian Ursan, am fost martori în momentul în care el a fost bătut„, a declarat Ana Mohr, lucrător social în cadrul Asociaţiei Carusel.
Cazul la care face referire Ana Mohr a avut loc pe 11 februarie 2015 şi a fost descris pe larg mai sus chiar de victimă, pentru B365.ro.
Citeşte şi: APADOR-CH: Autoritățile nu descurajează abuzurile polițiștilor români
Avocat: Victimile abuzurilor Poliţiei sunt din start într-o situaţie de vulnerabilitate
„Atunci când vorbim de victime ale abuzurilor Poliţiei ele se află din start într-o situaţie de vulnerabilitate când sunt conduse la secţie de poliţie şi sunt identificate în secţia de poliţie. Concluziile noastre sunt că, de fiecare dată atunci când nu au parte de asistenţă sau reprezentare juridică de specialitate, aceştia nu prea au succes în demersurile lor pentru că atunci când vrei să depui o plângere împotriva unui poliţist, fie pentru comportamentul acestuia, fie pentru abuzurile lui, în sensul de faptă penală, persoana respectivă nu are studii de specialitate şi atunci, pe lângă faptul că nu-şi cunoaşte drepturile, nu ştie unde să depună această plângere, dar, şi mai important, cum să o formuleze şi cum să o probeze. Asistenţa juridică este importantă pentru aceste persoane pentru că, de fiecare dată când depui o plângere împotriva unui poliţist, acesta beneficiază de asistenţă juridică gratuită din partea sindicatului„, a declarat Nicoleta Popescu, avocata specializată pe drepturile omului, contractată în cadrului proiectului, care îl reprezintă şi pe parcagiul bătut de un poliţist al Secţiei 17.
Vezi şi: Femeie bruscată de un poliţist şi un jandarm, în Piaţa Rosetti din Capitală. VIDEO
APADOR-CH: Patru cetățeni, agresați de polițiștii bucureșteni. A fost sesizat Avocatul Poporului
În cadrul conferinţei au fost repuse pe tapet mai multe cazuri de abuzuri ale poliţiştilor, unele soldate chiar cu moartea unei victime, cum este cazul lui Gabriel Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, care a murit pe 4 martie 2014, în garajele Secţiei 10 Poliţie din Bucureşti.
Vezi şi: Abuzurile poliţiştilor bucureşteni: Morţi suspecte, torturi, bărbat împuşcat în cap fără motiv
Jurnalist, bătut de poliţiştii din Centrul Istoric
Nu doar persoanele vulnerabile social devin victime ale poliţiei, potrivit Asociaţiei Carusel. Un exemplu este cel al reporterului Ștefan Mako, de la Casa Jurnalistului, care a fost bătut, în noiembrie 2014, de polițiștii din Centrul Istoric pentru că i-a filmat când băteau un alt bărbat. Jurnalistul a fost legitimat de poliţişti, care i-au smuls mobilul și au șters filmarea, l-au aruncat în secția de poliție, l-au lovit, înjurat, scuipat și amenințat, apoi i-au dat drumul politicos.
Conform Casa Jurnalistului.ro, Ştefan Mako documenta în zonă procesul polițistului acuzat că a omorât în bătaie un parcagiu, în contextul unui val de plângeri și anchete pentru abuzuri la Poliția Centrului Istoric și Secția 10 din București. Detalii AICI.
OSCE a cerut anchetă în cazul jurnalistului Ștefan Mako, bătut de polițiști în Centrul Vechi şi ActiveWatch a solicitat sancţionarea poliţiştilor care l-au bătut pe jurnalistul Ştefan Mako.
Un bărbat bolnav de SIDA acuză jandarmii că i-au luat medicamentele pentru HIV
Un alt caz documentat în perioada 1 octombrie 2014 – 30 septembrie 2015 de Asociaţia Carusel în cadrul proiectului este cel al unui bărbat bolnav de HIV, care acuză patru jandarmi că i-au luat medicamentele pentru HIV. Victima a povestit reprezentanților CARUSEL cum a fost înjurat și amenințat cu bătaia de jandarmi; aceștia au început să strige pe stradă că are SIDA când le-a justificat de ce avea asupra lui pastilele ARV. În incinta sediului B.C.C.O., când A.C. le-a cerut jandarmilor sa îi înapoieze pastilele ARV pentru că trebuia să își administreze tratamentul, i s-a răspuns „Sidosule, ce mă interesează că pierzi tu o schemă?…Scăpăm țara de un sidos!”. Mai multe detalii AICI.
România, OBLIGATĂ de CEDO să acorde daune morale 11.000 de euro unei românce bătute de Poliție
Potrivit lui Marian Ursan, director executiv al Asociaţiei Carusel, concluziile raportului „Dreptate pentru Dinte!” indică faptul că, în continuare, reprezentanţii forţelor de ordine continuă să bată, să umilească, să ameninţe şi să discrimineze, în special persoanele care provin din rândurile grupurilor vulnerabile şi marginalizate (parcagii, consumatori de droguri, persoane care practică sexul comercial, persoane fără adăpost etc.), dar şi jurnalişti sau persoane integrate socio – economic. „O persoană care se consideră victima unui abuz al forţelor de ordine are mult de lucru pentru a demonstra că i-au fost încălcate drepturile. Martori, înscrisuri, certificate medico-legale şi multe drumuri. Fără asistenţa juridică specializată, multe persoane renunţă„, spune Marian Ursan.
APADOR-CH: Lovirea de către jandarmi – o infracţiune. Cei bătuţi fără motiv se pot adresa Asociaţiei
Sindicatul poliţiştilor: Multe dintre „victimele” abuzurilor poliţiştilor se automutilează în secţii
De cealaltă parte, Dumitru Coarnă spune că, de fapt, multe dintre „victimele” abuzurilor oamenilor legii se automutilează în secţiile de poliţie, iar simpla prezenţă a certificatului medico-legal constatator nu este suficientă în asemenea situaţii pentru a proba presupusele abuzuri ale poliţiştilor.
Poliția Capitalei va plăti daune morale pentru hărțuirea unui tânăr homosexual
Potrivit lui Marian Ursan, o soluţie prin care s-ar putea proba clar violenţa oamenilor legii o reprezintă montarea de camere de filmat în secţiile de poliţie, pe maşinile oamenilor legii şi chiar asupra poliţiştilor.
Poliţist – victimă vs poliţist – agresor: Cum se anchetează cazurile
Avocata Nicoleta Popescu a mai declarat, în cadrul conferinţei, că în timp ce în cazurile în care poliţiştii devin victime se face o anchetă „pe repede-înainte” şi se dă o sentinţă într-un timp foarte scurt, în cazul abuzurilor poliţiştilor se întârzie foarte mult ancheta.
„În Brăila anului 2009, un bărbat a fost omorât prin împuşcare, în plină stradă, pentru că a fost confundat de către Poliţia Română, fiind în misiune pentru a pune în executare un mandat european de arestare. Bărbatul a fost împuşcat fără a fi urmărit penal, fără a avea cazier şi fără a fi săvârşit o infracţiune. Practic nu era infractor. În prezent nu există o soluţie definitivă. Până acum s-a decis neînceperea urmăririi penale, instanţa a infirmat de trei ori. Discutăm de şase ani în care acest dosar a fost anchetat de Parchetul General, s-a dispus începerea urmăririi penale şi apoi scoaterea de sub urmărire penală. Aparţinătorii decedatului nu au văzut nicio despăgubire şi nici o corectă anchetă efectivă. Domnul care l-a împuşcat este în continuare comisar şi şef al Crimei Organizate, el, în continuare, deşi are dosar penal pe rolul Parchetului nu a fost în niciun fel sancţionat disciplinar, ci este în cercetare. Nu a spus nimeni că este infractor şi nu are o hotărâre de condamnare.
Cazul opus este cel al cetăţeanului turc condamnat de societatea românească, după ce a lovit în stradă un poliţist şi a murit poliţistul. Avem anchetă de şase ani în care poliţistul nu răspunde şi avem omul care a omorât un poliţist, care a fost condamnat pe repede-înainte. De asemnea, familia a primit despăgubiri atât de la MAI, cât şi de la asigurător, a fost îngropat cu onoruri militare, şi omul simplu (n.r. – cel care a fost împuşcat mortal de poliţist la Brăila). Este o egalitate de tratament?„, a spus, revoltată, Nicoleta Popescu.
În replică, Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), spune că în cazul cetăţeanului turc care a omorât un poliţist s-a dispus deocamdată arestul preventiv şi nu există o soluţie definitivă, iar în cazul de la Brăila situaţia a fost altfel decât a fost ea prezentată de avocata Popescu. „Societatea are nevoie de poliţist cum poliţistul are nevoie de societate. Trebuie să fie într-un echilibru. În situaţia în care poliţistuil a fost victima unui omor calificat vorbim de o arestare preventivă, nu o soluţie de fond, nici nu s-a judecat dosarul. În speţa de la Brăila trebuie să discutăm în detaliu pe circumstanţe, au fost nişte somaţii legale, nesupunere, a fost un blocaj în trafic„, a explicat Dumitru Coarnă.
Tânăr împuşcat mortal de un poliţist din Bucureşti, după ce a fost confundat cu un interlop
Cazul la care a făcut referire Nicoleta Popescu este cel al lui Sorin Pârvu, tânărul brăilean care a fost împuşcat mortal după ce a fost confundat cu urmăritul Giulian Dumitraşcu. În aprilie 2014, Curtea de Apel Galaţi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de ofiţerul Giorgian Dragomir, pentru omor deosebit de grav. Asta după ce s-a formulat plângere împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată a poliţistului IGPR care, în septembrie 2009, a tras glonţul ucigaş.
Familia tânărului împuşcat din greşeală a tot cerut la Parchetul de pe lângă Înalta Curte administrarea de probe noi în cauză şi „reaudierea în mod corespunzător” a persoanelor aflate în zona producerii incidentului din data de 26 septembrie 2009. De fiecare dată însă, cererile au fost respinse. Analizând plângerile formulate de familia lui Sorin Pârvu împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată, Curtea de Apel Galaţi a apreciat că motivele invocate sunt fondate, scrie obiectivbr.ro.
Atunci când au dat verdictul în defavoarea poliţistului bucureştean, judecătorii gălăţeni au arătat că procurorii nu au audiat unul din martorii importanţi din dosar. În plus, în urma anchetei nu s-a stabilit cu ce mână a tras poliţistul, declaraţiile acestuia bătându-se cap în cap, conform sursei citate.
Potrivit judecătorilor, în dosar s-a lucrat haotic, fără un plan de anchetă bine stabilit. „În mod greşit – se arăta în comunicarea instanţei – procurorul de caz a respins, cu prea mare uşurinţă, probele propuse de rudele victimei, audierea martorului de la chioşcul de pe Bd-ul Dorobanţilor, care a văzut intervenţia poliţiştilor şi cum a fost ucis Sorin, fiind obligatorie”. De asemenea, se mai precizează şi că martorul ocular a fost prezentat în procesul verbal întocmit de investigatorii poliţişti ca fiind „în concediu de odihnă” şi nu la locul de muncă, menţionează sursa citată.
Potrivit instanţei, mai erau foarte multe neclarităţi şi contradicţii în materialul probatoriu, care nu au fost lămurite de către procurorul de caz sub toate aspectele. Era vorba în primul rând despre modul şi împrejurările comiterii faptei de către poliţistul Giorgian Dragomir, ofiţer IGPR. „La cercetarea la faţa locului, imediat după săvârşirea faptei, învinuitul şi-a asumat răspunderea comiterii faptei, declarând că a săvârşit fapta, în calitatea sa de comandant al operaţiunii, pentru a proteja viaţa colegilor săi poliţişti, pusă în primejdie de manevrele pe care victima Sorin Pârvu le făcea cu autoturismul, rezultând că a săvârşit fapta cu intenţie. Ulterior, pe parcursul cercetărilor, a revenit şi a arătat că a acţionat involuntar trăgaciul pistolului, deoarece portiera autoturismului victimei l-a lovit peste cotul mâinii stângi, rezultând că a comis fapta din culpă. După restituirea cauzei la procuror, prin sentinţa penală din decembrie 2011 a CA Galaţi, a revenit în declaraţii arătând că, de fapt, a pătruns în habitaclul autoturismului, având în mână pistolul, şi, datorită manevrelor înainte-înapoi pe care le făcea victima cu autoturismul, s-a dezechilibrat şi a fost nevoit să se sprijine cu mâna stângă, în care avea pistolul, de scaunul şoferului, focul declanşându-se accidental”, se arăta în motivarea instanţei. Pe de altă parte, au arătat judecătorii, nu s-a stabilit cu precizie cu ce mână a deschis Dragomir portiera autoturismului condus de victima Sorin Pârvu şi în ce mână a ţinut pistolul care a provocat moartea.
Sorin Pârvu, în vârstă de 30 de ani, a fost împuşcat de poliţistul IGPR în timpul unei misiuni secrete de capturare a unui brăilean urmărit internaţional. La intersecţia Bd. Dorobanţilor cu strada Şcolilor, poliţiştii au blocat autoturismul „Ford Mondeo” la volanul căruia se afla Sorin Pârvu, având informaţii că maşina era folosită şi de urmăritul Giulian Dumitraşcu. Poliţiştii, îmbrăcaţi în civil, dar cu cagule pe faţă, au coborât din maşini cu pistoalele în mâini, apoi şeful echipei a tras. Sorin Pârvu a fost împuşcat în ceafă, ceea ce i-a fost fatal. Pârvu a fost dus la spitalul din Brăila, iar apoi transferat la Galaţi, la Neurochirurgie, unde a stat câteva ore pe aparate, fără ca medicii să-i dea vreo şansă. Decesul a fost declarat câteva ore mai târziu.
Citeşte şi: România, condamnată la CEDO, în cazul morții unui deţinut care şi-a bătut cuie în cap
Cele mai noi articole
