Părăginita piscină cu valuri de la Lido din București are o soră geamănă și vie la Budapesta. A noastră e crăpată, a ungurilor e minunată

Am aflat adevărul până la capăt. După ce am publicat articolul “A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai”, am aflat o informație excepțională: bazinul de la Lido a fost proiectat de un mare arhitect maghiar, Sebestyén (Spitzer) Artúr, părintele arhitecturii Art-Nouveau din Budapesta. El a făcut prima piscină cu valuri artificiale din lume, în orașul de la Dunăre, în anul 1927. Și tot el a realizat, trei ani mai târziu, la București, piscina noastră "cu valuri maritime", senzația bucureștenilor din interbelic. A noastră-i praf și pulbere, a ungurilor e strălucitoare și funcționează de parcă nu ar fi trecut mai bine de o sută de ani de când a venit pe lume. Și vecinii noștri au trăit în comunism, însă uite că au știut să-și respecte și să-și valorifice patrimoniul arhitectural. Să privim în oglindă două piscine făcute de același arhitect, Cenușăreasa din București și sora ei frumoasă, bogată și vie din Budapesta. Un gând bun maghiarilor de pretutindeni și scriitoarei Hilda Hencz care ne-a acordat un interviu în exclusivitate pentru Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului București.

Când am scris despre Bazinul cu valuri maritime de la Lido din București, nu știam că a fost proiectat de un mare arhitect maghiar: Sebestyén (Spitzer) Artúr (Pesta,1868-Budapesta,1945).

Cine i-a șters numele lui Sebestyén din orice istoric al Piscinei de la Lido?

Numele său nu este menționat de nicio sursă română. Știm doar că Hotelul Lido este opera arhitectului francez Ernest Doneaud și că a fost construit în stil modernist, cu elemente Art-Deco, pentru medicul și demnitarul Constantin Angelescu Monteoru. Despre Artúr Sebestyén (Spitzer) nu se spune nimic, nicăieri. Cine i-a șters numele lui Sebestyén din orice istoric al Piscinei de la Lido? Și-a băgat Politica, din nou, coada? Doar în Dicționarul Universal al Arhitecților este menționat in treacăt de Paul Constantin.

Piscina de la Lido din București are o surioară geamănă la Budapesta

Dragi Mitici, adevărul este că un ungur a făcut pentru București piscina cu valuri maritime în stil art-nouveau, în anul 1930. Și tot Sebestyén a proiectat la Budapesta, cu trei ani înainte de Lido, în 1927, prima piscină cu valuri din lume, surioara celei din capitala României. În timp de ungurii au avut mare grijă de monumentul lor de arhitectură și l-au păstrat peste timp, al nostru a fost lăsat și încurajat să se facă una cu pământul. Să comparam două bijuterii europene in stil art-nouveau create de același arhitect. Una lăsată în paragină la București, alta restaurată, funcțională, minunată, scumpă, luxoasă, la Budapesta.

Bazinul de la Lido, simbolul unui oraș european, cosmopolit, deschis modernității

Despre Piscina cu valuri maritime de la Lido din București am scris aici. Pentru bucureștenii interbelici, bazinul cu valuri artificiale reprezenta inovația supremă. În piscina de 500 de mp, “căptușită cu gresie albă și albastră” a învățat Regele Mihai să înoate la vârsta de 11 ani, cucoanele apăreau în costume de baie pentru prima dată în istorie, două orchestre de jazz venite din Budapesta (Bachman și cea a lui Johnny Morris și Elly Roman) cântau cât e ziua de lungă pe plaja de lângă grădina hotelului Lido. Erau vremuri extraordinare pentru oraș.”Dată fiind afluența din fiecare zi, publicul e rugat să-ți reție mese din vreme la Bazinul Lido cu valuri maritime”, anunța Realitatea Ilustrată.

Scriitoarea Hilda Hencz m-a contactat după publicarea articolului în B365.ro ca să-mi spună o poveste extraordinară, total neștiută, uitată. Așa am aflat despre Sebestyén, artitectul fără de care povestea bazinului de la Lido ar fi incompletă, dar și despre “Bucureștiul maghiar”, o carte-document despre personalitățile maghiare care au trăit și au creat în București.

În perioada interbelică, Sebestyén a proiectat piscine cu valuri artificiale la Belgrad, Sofia și București

Hilda Hencz: “ Proiectul piscinei cu valuri  din București i se datorează arhitectului ungar Sebestyén (Spitzer) Artúr (Pesta, 1868-Budapesta, 1945). După absolvirea Universității Tehnice din Budapesta, a întreprins o călătorie de studii prin câteva mari orașe europene. Revenind în țară, și-a deschis un birou de arhitectură, realizând, singur sau în parteneriat, câteva zeci pe clădiri publice și private: vile, case de raport, școli, cinematografe, primării, teatre, hoteluri cu băi sau piscine. Realizările sale sunt răspândite în Budapesta, în câteva orașe de provincie, dar și în străinătate: Bulgaria, Serbia, România și Rusia”.

Hilda Hencz: “Inițial, Sebestyén a lucrat în stil baroc, apoi a fost tot  mai mult influențat de stilul arhitectural Secession al confratelui său, Lechner Ödön (proiectantul Primăriei din Arad). Un proiect valoros din tinerețe este fațada Băncii Austro-Ungare din Budapesta (1905), clădirea devenind mai târziu sediul Băncii Naționale a Ungariei”.

“Sebestyén are meritul de a fi realizat cea  mai modernă și luxoasă baie din Europa”

Hilda Hencz: “Principala creație semnată de Artur Sebestyén a fost proiectul hotelului Gellért, ce include băile termale în interiorul clădirii; a lucrat alături de alți doi arhitecți, lui revenindu-i realizarea fațadei clădirii și a băilor. Lucrările durează între anii 1912-1918. Sebestyén are meritul de a fi realizat cea  mai modernă și luxoasă baie din Europa. Adevărata faima i-a adus-o însă realizarea în exteriorul clădirii a primei piscine cu valuri din lume, în anul 1927. A proiectat mai multe piscine cu valuri și în străinătate: București (1930), Pancevo, Sofia și Ruse”.

Prima piscină cu valuri din lume a fost proiectată de Sebestyén pe malul Dunării

Astăzi, piscina cu valuri maritime de la hotelul Gellért din Budapesta este vestită în toată Europa. Totul a fost păstrat în forma sa originară. Impresionantul hotel, proiectat tot de Sebestyén, împarte spațiul cu faimosul centru de spa Gellért, situat pe malul Dunării, la poalele dealului Gellért. Restaurantul și terasa oferă o priveliște minunată spre bătrânul fluviu Danubius. În fiecare seară cântă Bela Berki junior și trupa sa de muzică gypsy. Băi termale, centru Wellness, piscină cu valuri și piscină în aer liber, relaxare și respect pentru trecut găsim la Budapesta.

În timpul ocupației otomane, Gellért era considerat ,,izvorul magic de vindecare”

Hilda Hencz: “Edilii Budapestei au avut viziune și determinarea de a construi lucruri durabile, de bună calitate, cu care să se mândrească locuitorii săi. Au valorificat în același timp tradițiile de secole ale apelor termale. Stabilirea locului potrivit pentru construcția hotelului Gellért nu a fost întâmplătoare. Izvorul termal de aici era cunoscut și folosit încă din sec. al XIII-lea, iar în timpul ocupației otomane era considerat ,,izvorul magic de vindecare”.

Iuliana, regina Olandei și-a petrecut luna de miere la Gellért

Hilda Hencz: “Construcția podului Franz Joseph a avut drept consecință dărâmarea băilor în 1894, însă în 1901, primăria Budapestei a cumpărat izvorul și terenul aferent cu intenția de a construi un hotel de lux, în interiorul căruia să-și găsească locul potrivit și băile termale. Băile aveau de asemenea dotări de lux, asistență medicală permanentă, un laborator medical, dar și vestitul restaurant Gundel cu meniuri personalizate. Hotelului îi era arondat și un spital cu 30 de paturi. De-a lungul deceniilor a găzduit mari personalități ale lumii, așa de pildă, Iuliana, regina Olandei și-a petrecut aici luna de miere”.

“S-au păstrat stâlpii de marmură, statuile, inclusiv mozaicul lui Vilmos Zsolnay, vestitul fabricant de porțelan din Pécs”

Hilda Hencz: “De-a lungul anilor, s-au dat în folosință noi facilități: piscina cu valuri (1927), piscina tip jacuzzi cu acoperiș retractabil (1934), un bazin de înot și saune. Daunele provocate de Al Doilea Război Mondial au fost treptat înlăturate, hotelul a fost renovat și modernizat continuu. Ultimele renovări ample ale băilor au avut loc între anii 2007-2008. S-au păstrat stâlpii de marmură, statuile, inclusiv mozaicul lui Vilmos Zsolnay, vestitul fabricant de porțelan din Pécs.  Merită menționat faptul că fratele acestuia, Zolnay Ignác se stabilise la București, unde a reușit să continue cu succes tradiția familiei. El a renunțat la a două consoană din numele său (grupul de consoane zs din maghiară se pronunță j). Fiul său, George Iulian (București, 1862- New York, 1949), a fost primul sculptor cu origini maghiare născut în București”.

B365:  Cum de la București găsim atât de multe monumente istorice lăsate în paragină, în timp ce la Budapesta totul este păstrat?

Hilda Henz: “Pentru că edililor nu le pasă. N-au viziune, nu au proiecte pentru oraș pe termen scurt sau lung și nici echipa de specialiști care să realizeze aceste proiecte. Totul e improvizație, iar angajările se fac pe criterii politice și clientare. Aceste lucruri nu pot să ducă decât la risipa banului public și la haos urbanistic”.

“Simt dezamăgire pentru degradarea valorilor culturale ale Bucureștiului”

Iată și ce am aflat de la Dinel Saizu, director Phoenicia Express, cel care s-a ocupat de renovarea hotelului Lido din București.

B365: Care este situația juridică a Bazinului Lido, de ce nu a fost renovat laolaltă cu hotelul?

Dinel Saizu: “Bazinul Lido este încă în proces de revendicare între moștenitori și familia Păunescu pentru stabilirea suprafeței de teren care va fi retrocedată moștenitorilor. Din acest motiv el nu a fost renovat odată cu hotelul, fiind încă în proprietatea unei societăți a familiei Păunescu”.

B365: Dacă veți reuși să primiți Bazinul, cum va fi renovat? De ce este important pentru București?

Dinel Saizu: “Când vom primi bazinul el va fi renovat pe același stil, însă cu echipamente performante la nivelul condițiilor de azi. Este foarte important să existe în inima Bucureștiului un bazin, care de altfel are o istorie deja cunoscută de bucureșteni. Sperăm că după renovare să fie un punct de atracție așa cum a fost în perioada interbelică”.

B365: Ce simțiți cînd îl vedeți acum?

Dinel Saizu: “Dezamăgire pentru degradarea valorilor culturale ale Bucureștiului, cum de altfel se întâmplă cu nenumărate așezăminte din inima Bucureștiului”.

Scriitoarea Hilda Hencz mi-a deschis ochii asupra Bucureștiului maghiar. O carte-document despre toate personalitățile maghiare care au marcat istoria orașului. Așa am aflat că un ungur a creat Stema României Mari și o unguroaică a fost mama poetului Tudor Arghezi, să mai zică ceva ceva amicii lui Funar și ai lui Vadim.

“Bucureștiul maghiar”, o istorie neobișnuită a ungurilor bucureșteni

B365: Ce înseamnă “Bucureștiul maghiar”?

Hilda Hencz: “Titlul cărții sugerează că este vorba de o istorie poate mai neobișnuită a maghiarilor trăitori în capitala românilor. Este o istorie neobișnuită pentru că nu se știe mai nimic despre ea, așa cum n-am știut nici eu înainte să cercetez această temă fascinantă.  Poate că acest titlu i-a scandalizat pe unii doar pentru că este vorba despre maghiari, care, nu-i așa, până acum voiau să fure Ardealul. Însă titlul mi-a fost sugerat de istoricul Adrian Majuru, autorul Bucureștiului albanez (2002). Acesta spera că în următorii ani să se realizeze o întreagă serie de istorii ale ,,străinilor” din București. În același an 2011, a apărut de altminteri și Imagine și imaginar în Bucureștiul evreiesc, iar mai târziu, în 2014, Bucureștiul grecesc. Cel german se lasă încă așteptat, deși s-a mai scris câte ceva”.

București, oraș cosmopolit, cu maghiari care trăiau în deplină armonie cu românii

Hilda Hencz: “Bucureștiul a fost decenii de-a rândul un oraș cosmopolit, iar maghiarii erau cei mai numeroși străini. Astfel, la sfârșitul sec. al XIX-lea, doar 65,34% erau români; statisticile înregistrau 38.666 de supuși austro-ungari din cei 276.178 de locuitori stabili ai orașului. Destul de puțini obținuseră cetățenie română, ca de pildă, Carol Popp de Szathmáry (Szathmáry Pap Károly) în 1880, nepot de episcop reformat, pictorul și fotograful Curții Regale române”.

“Maghiarimea bucureșteană este deja în prag de dispariție: recensământul din 2011 înregistra doar 3.359 de maghiari”

Hilda Hencz: “Recensământul din 1912, a oferit date mai precise despre cetățenii maghiari (separându-i de cei austrieci): erau 28.170, din totalul de 341.321 de locuitori. La recensământul din 1930, numărul lor scăzuse la 24.052, adică 3, 76% din locuitorii capitalei. Cifra a fost contestată de Partidul Maghiar, dar este explicabilă, deoarece  maghiarii evitau să-și declare naționalitatea, temându-se de persecuții. Se poate afirmă însă cu certitudine că orașul cu cei mai  mulți maghiari după Budapesta nu este Bucureștiul, așa cum se mai vehiculează și acum: Clujul avea 47.689, Miskolc – 89.000 etc. Cred că o astfel de istorie merită cercetată, merită să se scrie o carte despre ea, cu atât mai mult cu cât maghiarimea bucureșteană este deja în prag de dispariție: recensământul din 2011 înregistra doar 3.359 de maghiari”.

“Treptat, maghiarii și-au construit școli, biserici, parohii, cămine pentru fete”

Hilda Hencz: “Istoria maghiarimii bucureștene poate fi urmărită aproape fără întrerupere din anul 1815, când se înființează prima eclezie reformată din Valahia; atunci se pun și bazele învățământului confesional în limba maghiară. Treptat, maghiarii și-au construit școli, biserici, parohii, cămine pentru fete, au înființat o asociație culturală având sediu propriu, gazete (prima apare în 1860), există până astăzi și un cimitir Calvin pe Calea Giulești (din 1853)”.

In București au venit mii de meșteri și de servitoare, dar și mulți medici, ingineri și arhitecți

B365: Cât datorează Bucureștiul străinilor și personalităților maghiare?

Hilda Hencz: “Străinii, deci inclusiv maghiarii, au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea economiei, științei, artei și culturii Bucureștiului (dar și a mai multor orașe de provincie), mai ales în sec. al XIX-lea, când Principatele române se confruntau nu doar cu lipsa de specialiști cu studii superioare, ci și cu lipsa forței de muncă necalificate sau calificate. În oraș vin maghiari din toate categoriile sociale, toți atrași de posibilități de câștig sau de afirmare profesională. Vin mii de meșteri și servitoare, dar și mulți medici, farmacișți, ingineri și arhitecți; avocații străini nu aveau drept de practică”.

București, orașul trăsurilor cu cai, cai la care ungurii se pricepeau de minune

Hilda Hencz: “Pentru că Bucureștiul era orașul trăsurilor cu cai, voi menționa doi medici veterinari cu activitate de pionierat: Hubossy János (Ioan Huboți) este autorul primului manual de de medicină veterinară tipărit în românește (București,1842) și Lukács Farkas (Wolfgang Lucaci), protoveterinar (adică primul veterinar al Valahiei), este primul care a ținut un curs de medicină veterinară; e considerat întemeietorul școlii româneșți de medicină veterinară. Un alt deschizător de drumuri a fost dr. Fialla Lajos (Ludovic), primul profesor de oftalmologie din România (din 1860) și primul care a introdus orele de disecție la școala de medicină”.

Un ungur a renovat și restaurat mai multe biserici din București, spitalul Mărcuța și Hanul lui Manuc

Hilda Hencz: “Descendenți maghiari a avut și acad. dr. Constantin Ionescu-Mihăieșți, unul dintre întemeietorii Institutului Cantacuzino. Dintre ingineri s-a remarcat Udvarhelyi Karácsony Károly, chemat în țară în 1852 de către domnitorul Barbu Știrbei, pentru organizarea și exploatarea minelor de sare. Inginerul Veress Sándor, cu studii la Londra, și fiul său Endre (Andrei) și-au dedicat întreaga viață românilor, primul ca inginer de căi ferate și inginer hotarnic, iar fiul său ca istoric. Veress Endre a publicat 11 volume de documente despre istoria românilor și trei volume ale Bibliografiei româno-maghiare ce se pot consulta și astăzi în toate marile biblioteci din țară. Arhitectului Weltz József, menționat de Iorga drept ,,meșterul ungur Ioji Weltz”, românii îi datorează renovarea mai multor biserici ortodoxe, a spitalului Mărcuța, a Hanului lui Manuc etc”.

C.D. Rosenthal, pictorul României revoluționare, și C. Szathmáry tot maghiari au fost

Hilda Hencz: “Una dintre cele mai numeroase categorii profesionale o reprezintă artiștii. Activitatea lui C.D. Rosenthal (născut la Pesta), pictorul României revoluționare, și a lui C. Szathmáry este destul de cunoscută de către români și nu mai detaliez. În secolul următor se remarcă Fekete József (Iosif), autorul Monumentului Aviatorilor (1935). Deși paternitatea sa este contestată de către români, Istoria românilor (vol.  8, p.747), apărută sub egida Academiei Române l-a declarat autorul monumentului-simbol. În oraș se găsesc și alte lucrări ale sale (la bisericile catolice din Cioplea și Colentina, la Cimitirul Bellu militar etc.)”.

Un ungur a creat stema României Mari, iar mama lui Arghezi a fost unguroaică

Hilda Hencz: “Doi cetățeni ai Ungariei Mari, de naționalitate germană însă, au adus contribuții valoroase în domeniul muzicii. Totodată, J. A. Wachmann (născut la Pesta), violonist și compozitor, a fost autorul Imnului Unirii Principatelor, iar Eduard Hübsch – al Imnului Regal. Tot un maghiar, însă de la Cluj, Köpeczi József Sebestyén, a creat Stema României Mari”.

Bucureștiul, orașul în care ungurii au făcut istorie

Hilda Hencz: “Și acum câteva informații-surpriză:

• Deși nu a fost poet, ci politician, Sándor József (născut la București), a publicat la Cluj în 1885, prima traducere a unei poezii eminesciene: Atât de fragedă.

   Proprietarul casei Török a fost meșterul croitor Török Mihály. Casa, o clădire de raport cu două etaje, situată în  Piața Teatrului cel Mare, adăpostea celebra cofetărie Fialkowski. Fiul croitorului, cu nume identic, dar cu prenume românizat, botezat de Sükei Imre, pastorul bisericii calvine, a fost primar interimar al Capitalei timp de trei luni (1883-1884).

• Unul dintre cei mai bogați maghiari din oraș a fost Söpkéz Richárd, un bancher evreu, convertit la catolicism. Nepotul său a fost istoricul Radu R. Florescu, autorul cărții memorialistice Sânge din sângele lui Dracula. După 1989, fiii săi s-au întors în București, făcând avere prin firmele de publicitate pe care le-au înființat”.

“Destinul arhitectului Sebestyén Artúr la București: i-au uitat toți numele”.

Hilda Hencz: “Ergézi (Arghizi) Rozália, o servitoare unguroaică, de religie catolică, a fost mama poetului Tudor Arghezi. Acesta, copil din flori, s-a străduit toată viața să ascundă aceste adevăruri incomode. Istoricii literari au negat evidențele și au intrat în silenzio stampa. O carte bilingvă a lui Ferenczes István a adus dovezi zdrobitoare, depistate în arhive. Ar mai fi de adăugat faptul că lista scriitorilor, actorilor, compozitorilor, muzicienilor maghiari care s-au afirmat în comunism ar fi prea lungă pentru a dezvolta aici subiectul”.

Hilda Hencz: “Dar orașul nu crede că ar datora ceva acestor oameni de știință și cultură maghiari, fie îi ignoră, fie le contestă originea maghiară și le românizează numele. Un exemplu ar putea fi și destinul arhitectului Sebestyén Artúr la București: i-au uitat toți numele”.

În curând, un articol despre două cărți-document istoric extraordinare scrise de scriitoarea de limbă româna si maghiară Hilda Hencz. Pe lângă “Bucureștiul maghiar” a mai publicat cu mari eforturi,  „Persona non-grata”. Atât ungurii, cât și românii i-au sărit în cap, au umilit-o și au pedepsit-o.

“Maghiarilor li s-a părut inacceptabil să le critic liderii prea lacomi, dar și emisiunile în limba maghiară”

Hilda Hencz: “Cărțile au părut primejdioase românilor care aveau misiunea să apere țara de pericolul maghiar, iar maghiarilor li s-a părut inacceptabil să le critic liderii prea lacomi, dar și emisiunile în limba maghiară (..) Mentalitatea istoricilor a rămas prizonieră trecutului. Nu aveai voie să scrii o istorie locală, nu aveai voie să vorbești despre asimilarea ceangăilor, nici despre rețeaua de biserici și școli maghiare din București și din marile orașe. Adevărul bine documentat trebuia să nu ajungă la români și nici la unguri”.

Cum ar arăta un ghid turistic al Bucureștiului maghiar, unde s-a aflat în oraș leagănul comunității reformate și cât au contribuit ungurii la dezvoltarea orașului nostru, în curând.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România

Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi

• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele