ARHIVA B365

Pantiş: Constituirea Ministerului Agriculturii ca parte civilă în dosarul ICA, un abuz al lui Cioloş

„Ministrul Dacian Cioloş, fără a avea nicio viză juridică legată de legalitatea constituirii ca parte, nici de un aviz economic care să stabilească că prejudiciul este corect sau nu, Dacian Cioboş a dat curs cererii procuraturii, s-a constituit parte cu acel prejudiciu, pur şi simplu şi-a pus o semnătură fără să aibă în spate avizele necesare. Eu am fost ministru şi ştiu cum lucrează un minister şi cum trebuie să lucreze un ministru. În consecinţă, acela este un abuz”, a spus Pantiş, la intrarea în sediul Curţii de Apel Bucureşti, unde se judecă luni un nou termen al procesului.

În opinia lui Sorin Pantiş, dacă un minister se constituie parte civilă prin semnătura unui ministru şi constată un prejudiciu, acel prejudiciu trebuie să fie cuantificat şi „trebuie prins pe partea cu creditori în contabilitatea ministerului”. „Nu s-a făcut niciun fel de demers pentru a stabili acurateţea unei erori, pentru a stabili corectitudinea unor evaluări. Sunt greşeli uriaşe pe care Dacian Cioloş le-a făcut şi a deturnat acest proces pentru că un om, specialist DNA, cu voie sau fără voie, face nişte greşeli. Cealaltă instituţie a statului (Ministerul Agriculturii în speţă – n.r.) trebuie să constate ilegalitatea şi greşelile fundamentale”, a adăugat Pantiş, potrivit Mediafax. 

La intrarea în sediul instanţei, Dan Voiculescu a spus că va face declaraţii despre proces după finalizarea termenului de luni. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au reluat, luni, dezbaterile în dosarul privatizării Institutul de Cercetări Alimentare (ICA), completul de judecată urmând să mai audieze doi inculpaţi şi să decidă ce probe va admite în această cauză.

Dan Voiculescu declara, în 31 iulie, că „unii se grăbesc” ca el să fie condamnat până în decembrie în dosarul ICA, motivul fiind, în opinia lui, acela că „în noiembrie pleacă Băsescu şi nu vrea să plece” până nu îl vede condamnat. La termenul anterior, din 7 iulie, completul format din judecătorii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, de la Curtea de Apel Bucureştia audiat majoritatea inculpaţilor, aceştia susţinând că sunt nevinovaţi. Astfel, Dan Voiculescu a arătat că ştie ce învinuiri îi sunt aduse în dosarul ICA, dar nu le recunoaşte, susţinând că procurorul de caz a intimidat martorii, că s-a stabilit un prejudiciu fals şi că au dispărut 40 dintre volumele de material probatoriu. Fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, a declarat, la rândul său, că nu a obţinut niciun avantaj de pe urma privatizării ICA, precizând că nu este „omul de casă al lui Voiculescu”.

Audiat, şi el, tot în calitate de inculpat, fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş a spus că dacă ICA nu ar fi fost privatizat, atunci acesta ar fi intrat în procedura de insolvenţă şi de faliment, în baza legilor de la acea vreme. Înainte de audierea inculpaţilor, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut ca dosarul ICA să fie trimis pentru repartizare aleatorie unui alt complet, motivând că cei doi magistraţi din această cauză au fost desemnaţi în 26 iunie, când aceştia erau încă judecători la Tribunalul Bucureşti. Mateuţ a precizat că la 26 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis noii membri ai acestui complet, deşi aceştia erau atunci judecători la Tribunalul Bucureşti şi au venit la CAB din 1 iulie, când au şi început judecarea dosarului ICA. Cererea a fost susţinută şi de ceilalţi avocaţi din dosar, în final fiind respinsă de instanţă, care a trecut la audierea inculpaţilor.

Tot la termenul din 7 iulie, avocatul lui Voiculescu a cerut judecătorilor schimbarea încadrării faptelor pentru care este judecat clientul său, din spălare de bani în tăinuire, pedeapsa maximă pentru aceasta din urmă fiind de cinci ani. Solicitarea ar urma să primească un răspuns din partea instanţei la termenul de luni, 4 august. Dosarul privind privatizarea ICA este judecat din 1 iulie de completul formatdin magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat atunci că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal. Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar. Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button