De ce muncim? De ce trebuie să muncim? V-ați gândit vreodată serios la asta? Ca să avem ce să mâncăm și să bem, să ne plătim facturile. Ca să nu zică lumea și mama că nu avem serviciu, pentru stima de sine. Pentru familie. Pentru copii. Pentru mai târziu. Ca să nu fim izolați de societate. Pentru puțină glorie. Pentru pensie. Care pensie? Că doar trăim în România. Numărul cazurilor de litigii de muncă s-a triplat în 2020, anul pandemiei de COVID-19, iar de cele mai multe ori angajații nu își cunosc drepturile. Interviu cu Răzvan Niculescu, avocat din București specializat în dreptul muncii, mai jos.
De ce muncim? Pentru bani, faimă, pensie? Ca să avem de unde să fim concediați? Cel mai bine ar fi să muncim ca să fim creativi, și nu din inerție. Cel mai frumos ar fi să muncim ca să lăsăm ceva în urmă noastră. Cel mai grozav ar fi să muncim ca să avem un sens. O identitate. Știați că japonezii nu ies la pensie niciodată, atât de înrădăcinat este simțul datoriei în mentalitatea lor? Pensionarii niponi acoperă deficitul forței de muncă in fiecare an, pur și simplu japonezii nu pot și nu vor să se odihnească. Unde mai pui că ei se luptă și cu inteligența artificială care le ia locurile de muncă în fiecare zi, cu fiecare alt roboțel inventat.
În pandemie, filosofia din jurul întrebării “de ce muncim sau de ce trebuie să muncim, m-am săturat de șef, nu mai vreau sa mă duc la plictiseala aia de job” a căzut. Sute de mii de români și-au dat seama cum ar fi să nu mai aibă unde să lucreze. Niciodată. Înfricoșător. Circa 33,6% dintre angajații români și-au pierdut locul de muncă în anul 2020, bărbații tineri fiind cei mai afectați, conform statisticilor Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și de viață). Mai mult, între 10% și 15% dintre angajati su spus că programul lor de lucru s-a redus și au câștigat cu mult mai puțin ca înainte de pandemie.
Numai in București, spețele legate de pierderea locului de muncă s-au triplat. Avocatul Răzvan Niculescu este specializat în dreptul muncii și, în pandemie, a fost foarte ocupat.
“Au fost cu mult mai numeroase conflictele de muncă în anul 2020 din cauza restructarilor. Deși au fost adoptate măsuri de prevenire și combatere a concedierilor, acestea au fost în continuă creștere pe tot parcusul anului 2020. Putem spune că toate sectoarele economice au fost afectate, în special HORECA, însă din cazurile noastre sectorul cu cele mai puține concedieri este cel de stat. Multe firme au intrat în faliment, deci era normal să nu își poată păstra angajații. Unele corporații au profitat de această situație pentru a concedia din personal. Din păcate, de cele mai multe ori, angajații nu își cunosc drepturile de contestare ale acestor decizii de concediere sau ce remedii există împotriva abuzurilor în raporturile de muncă”, spune avocatul Răzvan Niculescu pentru B365.ro.
“Trebuie înțeles că un angajat care are un contract de muncă pe perioada nedeterminată nu poate fi concediat pe cale legală decât dacă postul respectiv este desființat sau pentru abateri care trebuie constatate de comisia de disciplină. Concedierile care nu au îndeplinit aceste criterii sunt ilegale, în consecință angajații care acționează în instanța societatea la care lucrau vor avea câștig de cauza. Cu alte cuvinte concedierea poate fi făcută în ipoteza în care societatea nu mai are nevoie de acel post sau angajatul are niște abateri grave care atrag concedierea.
Avocații noștri încearcă în prima faza soluționarea pe cale amiabilă a litigiului. În acest sens, au fost și spețe care s-au soluționat prin mediere, fie că angajații au primit salarii compensatorii fie că au fost repuși pe post. Atunci când medierea nu da rezultate, singura soluție este a instanțelor de judecată, iar în cazuri legate de dreptul muncii instanța de fond este Tribunalul.”, spune avocatul Răzvan Niculescu.
“Cât despre modalitățile prin care angajatorii au înțeles să indisponibilizeze posturile, să poarte negocieri cu reprezentanții angajaților aici putem afirma că de regulă nu a existat o comunicare în scopul prevenirii concedierilor și, mai mult decât atât, angajații au fost forțați să isi înainteze demisia renunțând chiar și la termenul de preaviz. E de menționat că demisia duce la imposibilitatea actionării în instanța, de fapt scade în mod dramatic șansele de câștig.
În alte situații angajatori au încetat executarea obligației de plata a salariului pe mai multe luni, astfel încât salariații după trecerea a mai multor luni au fost nevoiți să își caute un nou loc de muncă”, spune avocatul Răzvan Niculescu.
“Am avut profesori care au pretins favoruri sexuale și au fost concediați în urma întrunirii Comisiei de disciplină, sau cazuri ale unor directori din cadrul unor mari companii de fast-food care deși savârsisera anumite abateri, în urma reprezentării noastre, aceștia au obligat societățile să-i reangajeze pe aceeași funcție și să le plătească salariul retroactiv pe perioada concedierii. De asemenea, petentul care are o soluție favorabilă obține de la pârat deducerea cheltuielilor de judecată, în speță onorariul avocatului”, spune avocatul Răzvan Niculescu pentru B365.ro
“Anormal față de anii anteriori este numărul extrem de mare de spețe pe dreptul muncii, majoritatea fiind cazuri cu societăți intrate în faliment sau cu angajatori care fac disponibilizări frauduloase invocând motivul situației economice actuale. Privitor la asigurările sociale, în speță vorbim despre contestarea deciziilor de pensionare, recalcularea pensiei, putem afirma că am avut un număr dublu de cazuri față de anul 2019. Atenționăm cititorii, că întotdeauna când li se cere demisia sau sunt în situația de a fi concediați, să discute cu un avocat”, spune avocatul Răzvan Niculescu pentru B365.ro
Citește și:
