Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București

O casă cu totul remarcabilă trăiește și azi pe strada Brezoianu, lângă mărețul Palat Universul. Aici și-a avut sediul ziarul „Universul”, creația jurnalistului de origine italiană Luigi Cazzavillan. Trecătorul care nu ridică capul, poate că nu observă una din cele mai uimitoare fațade din București.

„Universul”, primul cotidian de mare tiraj din țară și, mai ales, prima gazetă fără culoare politică, a fost numit în derâdere de adversari “ziarul birjarilor” și “foița mahalalelor” pentru că se adresa și era pe înțelesul tuturor.

Știrea măruntă, dar cu elemente senzaționale despre viața bucureștenilor, a fost pusă pe prima pagină.

În plus, Cazzavillan a avut ideea ca ziarul lui să apară dimineața, în timp ce toată concurența publica dupa amiaza, luându-le astfel fața tuturor.  Desigur, asta nu mai contează chiar deloc acum, în 2026, când totul este on-line, dar ca idee, să știm cum a început media mainstreem dâmbovițeană.

Fațada spectaculoasă a Casei Cazzavillan, decorată cu sculpturi alegorice de un artist probabil italian, a fost realizată după 1903 și uimește și azi prin splendoare clasică

Clădirea Cazzavillan din strada Brezoianu a fost ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea și găzduia la parter tiparnițele și utilajele tipografice, etajul fiind rezervat redacției și biroului lui Luigi Cazzavillan (1852-1903). Fațada casei a fost înfrumusețată cu personaje alegorică după anul 1900.

Sculpturile de pe fațada clădirii Universul reprezintă o amănunțită alegorie a presei, culturii și progresului, sugerând rolul ziaristului la sfârșit de secol al XIX-lea.

În anii ’20, ziarul Universul era atât de puternic și de prosper, încât a fost construit un nou sediu, Palatul Universul, opera arhitectului Paul Smărăndescu, în prezent hub cultural, fericit exemplu de reconversie a patrimoniului arhitectural și industrial al Bucureștiului.

Construită în jurul anului 1880, în stil Ludovic al XIII-lea, clădirea are fațada fastuos decorată, cu grupuri statuare, primul aflându-se plasat la etaj, deasupra intrării închise de o masivă poartă de fier forjat, iar celălalt încadrează lucarna elipsoidală a podului.

Prima compoziție simbolică prezintă un grup statuar înfățișând două personaje înaripate ce încadrează ochiul circular al ferestrei, un bărbat și o femeie, două zeități cu trupuri juvenile și mișcări grațios afectate, având între ei, la picioare, o liră, o roată și o carte.

Fiecare susține cu una din aripi rama cadranului în care altădată se află un ceas. Bărbatul scrie concentrat pe o hârtie, sprijinită de pulpa piciorului drept, poate o aluzie la munca de reporter.

“Femeia are în mână stângă un ziar, pe care scrie Universul, iar cealaltă mână o ține în sus, parcă atrăgând atenția privitorilor și făcând aluzie la dorința de răspândire cât mai largă a ziarului”

Al doilea grup statuar este alcătuit din doi putti afrontați privind iscoditori în lături. Fiecare ține cu ambele mâini câte o ghirlandă de frunze verticale, iar la picioare sunt plasate cornuri ale abundenței, revărsând conținutul pe arcurile cornișelor.

Autorul celor două grupuri statuare, rămas în anonimat, a realizat o operă reprezentativă în sculptura decorativă a sfârșitului secolului al XIX-lea din București. (Sursa: Petre Oprea, “Sculpturi decorative pe clădiri bucureștene”, editura Maiko, 2004, pagina 35).

“Căsuța cu patru odăi” a lui Luigi Cazzavillan se afla “în fundul stabilimentului” din Brezoianu, și a fost demolată la construirea Palatului Universul

În jurul anului 1900, viața lui Luigi Cazzavillan în biroul său se desfășura după un program foarte strict.

Cazzavillan, cu figura lui rotundă din care se desprindeau două mustăți respectabile, cu ochii lui frumoși plini de o calmă seriozitate, sta nemișcat în biroul lui câte 14-15 ore pe zi. Absolut tot trecea prin mâna lui. (Universul, 5 iunie, 1933).

Luigi Cazzavillan, părintele reportajului de senzație. Luptător, negustor și patronul ziarului care a revoluționat gazetăria română

Mai jos, interviu cu Cristiana Trică despre personalitatea lui Luigi Cazzavillan. Cristiana Trică este autoarea volumelor “Povești din Bellu” I și II, editura Vremea, și a cercetat în profunzime viața lui Luigi Cazzavillan, demnă de un foileton de senzație marca “Universul”.

Cu inimă de luptător pentru libertate, Luigi Cazzavillan a făcut parte din armata “celor 1000 de cămăși roșii” condusă de Giuseppe Garibaldi, și a venit în București când a auzit că românii luptă pentru independență împotriva turcilor ca să se înroleze de partea noastră. N-a fost să fie, deoarece legea română nu accepta înregimentarea străinilor în armată.

“Universul, cea mai lățită foaie în România”

Într-un ferpar din ianuarie 1904 este cuprinsă viața lui Luigi Cazzavillan:

A fost italian, dar așezat în România, iubirea sufletului său și-a împărțit-o cu românii. El a întemeiat la București marele ziar Universul, cea mai lățită foaie în România, a făcut mari dăruiri pentru scopuri naționale și de binefacere și a fost un zelos propăvăduitor al înfrățirii dintre italieni și români.

Luigi Cazzavillan a creat ziarul care a ajuns până la cel mai îndepărtat cătun, unde copiii începuseră să silabisească pe rândurile cenușii ale Universului și moșnegii presbiți (care nu văd, care suferă de prezbitism, n.n) adormeau seara cu ochelarii pe nas și cu Universul în mână. (Cezar Petrescu, “Calea Victoriei”).

Luigi Cazzavillan a fost corespondent al ziarului ‘Il Secole’ din Milano și profesor de limba italiană la liceele Sf. Sava și Matei Basarab. A predat peste 10 ani

Inițial, Luigi Cazzavillan a înființat “Trebuinciosul” (1883) devenit “Necesarul”, și “Ziarul ilustrat al călătoriilor și al întâmplărilor pe uscat și pe mare”, în care publica “aventuri de călătorii, povestiri relative la explorări și expediții geografice și un roman de moravuri”.

Cristiana Trică: Ziarele românești erau mai toate politice, patroni de ziare erau mai ales cei care aveau și partide pe care le ajutau să câștige popularitate și alegeri. Lipsea un ziar care să intereseze pe toată lumea, o publicație neutră, din care să lipsească politicul, dar care să conțină din abundență știrea măruntă.

Prin urmare, la 20 august 1884 apare primul număr din Universul, “cel dintâi ziar care a apărut dimineața”, în format ceva mai mic decât celelalte (48×33 cm), și cu prețul de “5 bani foaia în Capitală și 10 bani în țară”.

„Toate celelalte ziare aveau format mare și apăreau după amiaza, așadar, la 7 dimineața, Universul nu avea concurență și dispunea de toate informațiile apărute cu o zi înainte sau peste noapte”

În primăvara lui 1886, „Universul” se mută definitiv la adresa Brezoianu 19. Imobilul situat în plin centrul capitalei, “deși nu prea mare, era totuși suficient spre a putea cuprinde redacția, administrația, tipografia și chiar locuința directorului Cazzavillan, care dorea să fie cât mai aproape de ziarul sau, de care se ocupa până în cele mai mici amănunte”.

Clădirea părea pe atunci un palat senzațional. Pe scara largă și curat ceruita, publicul urca și cobora. În toate odăile redacției, muncă febrilă și vorbă puțină. Cazzavillan ocupa odaia cea mai spațioasă, în care, afară de biroul lui, nu era decât o casă de fier. Alături, cu ușa deschisă, scria primul redactor. (Universul, anul 50, nr. 150, luni, 5 iunie 1933, p.39).

Foaia cultivă cu abilitate slăbiciunile cititorilor și, la un roman veșnic senzațional, cu lovituri palpitante ce-ți luau respirația și-ți infuzau nerăbdarea de a cunoaște urmarea, se alăturau reportaje de același calibru, spicuite din ziare străine și cu acțiunea, uneori, în insule sau țări nebănuite. (Universul, 8 dec. 1923, p. 1).

La primul său număr, „Universul” bate recordul și vinde 5000 de foi, apoi ajunge la 80.000 de foi la începutul secolului XX. Primele reclame la pastele italiene apar în Universul

În anul 1901, Universul a înființat mica publicitate, cu 5 parale cuvântul, unde, cu un preț aproape derizoriu, cel mai modest om își putea găsi un mijloc cât se poate de ingenios, întru satisfacerea intereselor sale, și care rubrică apărea o dată pe săptămână. Apoi a început să apară de 3 ori pe săptămână și zilnic. (Universul, 6 dec. 1923).

“Universul de mâine cu crima de poimâine. Cazzavillan a avut ideea ingenioasă de a înființa în ziarul său rubrica de anunțuri scurte, numită la început micul anunciator și devenită mica publicitate”

Cristiana Trică: Cazzavillan a folosit uriașa influență a ziarului pentru a face comerț și asta a fost o altă lovitură inteligentă.

El exploata o sursă inedită de venituri cu care să-și susțină gazeta. Importa din patria sa produse farmaceutice și mărfuri de drogherie și parfumerie, umplând rafturi întregi cu ele și desfăcându-le la prețuri modice, ajutat de o reclamă zgomotoasă în ziar.

Erau promovate toate produsele ce se găseau la vânzare la Universul, de la tratamente pentru “impotența bărbatului și sterilitatea femeii” la conserve și scrobeală, de la sardele la lumânări de stearină, de la “paste de Italia, în orice formă, pentru supă” la ceasornice și “evantaie de paie, simple și brodate”.  Și totul era “De necrezut! Ne mai pomenit de ieftin” și se găsea de vânzare la administrația ziarului.

Relativ repede, în doi ani mai precis, comerțul de la Universul a depășit faza săpunurilor și a pilulelor. S-au deschis magazine de consum și de vânzare de obiecte fabricate în Italia: biciclete de la Fabrica Prinetti& Stucchi” din Milano, mașini de cusut de la aceeași fabrică, piane de la Fabrica Maltarello din Vicenza, pălării de la Casa Carozzi din Monza, vinuri, vermuturi și lichioruri de la Fabrica F.I. Cora din Torino, etc.

B365: Care sunt casele de care a fost legată viața și cariera ziaristului Luigi Cazzavillan? Ce s-a întâmplat cu ele?

Cristiana Trică: Cazzavillan a locuit, din 1886, în curtea stabilimentului Universul. El nu putea trăi departe de ziarul pe care-l înființase și care era viața lui. Cumva, chiar și fizic, Universul făcea parte din gospodăria lui Cazzavillan, în partea din față a acesteia, așa cum în gospodăriile tradiționale partea de la stradă e cea reprezentativă, cu care proprietarul se laudă.

Ulterior, mai mult la insistențele soției, a ridicat o casă și la Sinaia numită, de altfel, vila Universul. Niciuna dintre aceste locuințe nu mai există astăzi. Nepăsarea noastră față de trecut nu e o noutate, este deplină și pare definitivă.

B365: Dincolo de legendă, cine a fost Luigi Cazzavillan? 

Cristiana Trică: Luigi Cazzavillan a fost un om rar, cu un caracter puternic. A visat mereu o carieră militară pentru că a luptat cu arma în mână de la 14 ani și, mai târziu, în prima tinerețe a făcut parte din cei o mie ai lui Garibaldi. Dar el nu fusese destinat să devină erou pe câmpul de luptă, cum își dorea, ci un pionier al presei și un nume de referință în istoria ei.

B365: De ce a ajuns la București?

Cristiana Trică: Era un apărător al libertății, un idealist și a venit la noi în 1877 gata să lupte alături de români pentru independență. Aici însă avântul lui Cazzavillan a fost repede tăiat de legea care interzicea străinilor să se înroleze în armată.

S-a trezit, așadar, la 25 de ani, în București, fără dreptul de a lupta, fără venituri, hrănindu-se mai mult cu visuri și speranțe. Avea însă o părere bună despre români pe care îi cunoscuse și în luptă, în Italia, dar și din cuvintele lui Garibaldi și asta i-a dat încredere.

“Când a venit în București, Luigi Cazzavillan a făcut negustorie fără succes, fiind de o cinste exemplară și păguboasă”

B365: De ce și-a legat destinul de București?

Cristiana Trică: Luigi Cazzavillan n-a avut o viață ușoară, evident. A fost corespondentul unor ziare italiene, dar materialele pe care le trimitea și care lăudau pe români, îi aduceau venituri insuficiente. A ajuns funcționar, asistent al unui inginer care construia căi ferate. Un deceniu întreg a predat limba italiană la școlile Sf. Sava și Matei Basarab, până când, în toamna lui 1881 a apărut primul număr al ziarului Universul.

A fost căsătorit cu Teodora Crăciunescu, o femeie simplă care i-a stat alături de la începuturile vieții lui de întemeietor de ziar. Căsnicia lor era considerată de contemporani cam nenorocoasă și nu numai pentru că nu aveau copii. Cei care-l cunoșteau pe Luigi Cazzavillan erau cu toții de acord că ar fi meritat mai mult, dar el nu s-a plâns niciodată. Au dus o viață lipsită de pretenții, deși îndestulată, pentru că el era un om cumsecade și fără ifose.

“Cazzavillan a avut ceea ce se numește fler”

B365: Cum a reușit să facă din Universul cel mai citit ziar din România?

Cristiana Trică: Cazzavillan a scos Universul în 1884 ca primul ziar de dimineață într-o țară unde toate jurnalele apăreau după-amiază și l-a scos cu un preț derizoriu.

Apoi a construit o rețea de corespondenți în toată țara și în marile capitale europene, ceea ce însemna un volum imens de informații pentru toate gusturile și interesele. Tot el a creat și mica publicitate, numită pe atunci, în 1901, ”micul anunciator” și a făcut din reclamele publicate una dintre cele mai sigure surse de venit.

A atras scriitorii și tinerii oameni politici să colaboreze. I. G. Duca, de exemplu, a debutat la Universul și i-a purtat mereu o amintire frumoasă lui Cazzavillan. Tot acest italian cu inimă de român l-a făcut pe Caragiale colaborator și a reușit să-l disciplineze.

Vezi și: Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București

“Caragiale părea pe atunci incapabil să respecte angajamente, dar Cazzavillan a fost mai tare și insistenței lui îi datorăm în mare măsură apariția volumului “Momente”. Toate schițele adunate acolo apăruseră în Universul”

B365: Ce s-a întâmplat cu Universul după moartea sa?

Cristiana Trică: Cazzavillan a murit în 1903, la numai 51 de ani, răpus de boala de inimă și diabetul pe care le căpătase în viața lui grea, de muncă și lupte.

Înmormântarea a scos tot Bucureștiul pe străzi și la balcoane, iar ziarul apărut în chenar de doliu a publicat zile la rând telegrame de condoleanțe și articole de la corespondenți și colaboratori.

După moartea lui Cazzavillan, unică moștenitoare rămâne Teodora, soția lui, care în 1908 s-a recăsătorit cu un anume Nicolae Dumitrescu – Câmpina zis ”Nae Milion”. Căsătoria va fi una agitată, cu despărțiri și împăcări.

Sfârșitul a venit, dramatic, în 1916, când Teodora moare în urma unui accident la Sinaia: balustrada balconului, fiind putredă, a cedat și femeia a căzut de la etajul vilei.

După ce din septembrie 1915, apariția ziarului a fost girată politic de generalul Grigore Crăiniceanu, Universul a ajuns la juristul Stelian Popescu în 31 martie 1916.

„Preluarea “Titanicului presei românești”, cum era numit Universul, a fost însoțită de mari scandaluri”

Stelian Popescu a fost considerat, pe rând, un escroc sentimental care a luat Universul de la Teodora Cazzavillan prin înșelătorie, apoi un om al rușilor care a luat ziarul cu ajutorul lui Take Ionescu și al ambasadorului Rusiei la București. De la sfârșitul anului 1916 și până în noiembrie 1918 apariția zarului a fost suspendată, ocupația germană acceptând doar ziarul Bukarester Tagblatt.

“Palatul venețian din strada Temișana, fostă str. Căprioarei prelungită, nu a aparținut lui Cazzavillan”

B365: Un palat venețian, aflat în apropierea scuarului și parcului care îi poartă numele, îi este atribuit în mod greșit.

Cristiana Trică: E o confuzie, perpetuată și azi, și a fost creată probabil de stilul arhitectural, apropierea de Fântâna Cazzavillan și fosta școală italiană. Casa a aparținut de fapt unei doamne, Ecaterina Vasilova născută Mihuș, soția unui bogat și influent negustor bulgar.

“Luigi Cazzavillan a creat, în 1901, Școala italiană din București și a construit primul velodrom de la noi”

B365: De ce i s-a ridicat monument încă din anul 1903? Care este moștenirea sa pentru București?

Cristiana Trică: Luigi Cazzavillan a donat sume importante pentru cantinele școlare sătești, iar Spiru Haret l-a vizitat că să-i mulțumească personal. A donat, de asemenea, pentru Sindicatul Ziariștilor și a inițiat o uriașă subscripție publică pentru ridicarea unui Palat al invalizilor de război. S-au strâns atunci peste 93.000 lei dintre care Cazzavillan donase 30.000, iar banii au ajuns la Ministerul de Război.

După moartea lui, Teodora Cazzavillan a continuat opera de binefacere. Pe lângă finalizarea spitalului de la Arzignano, orașul natal al lui Cazzavillan, soția lui a ridicat în București, pe splai, un azil pentru infirmi și copii orfani.

Azilul, finalizat în 1907, a fost aproape douăzeci de ani sediul Societății de Salvare pe care o înființase doctorul Minovici și care funcționase până atunci în grajdurile Poliției!

“În mai 1905, Teodora Cazzavillan a ridicat, în scuarul din fața Școlii Italiene, monumentul fântână dedicat memoriei soțului”

Cristiana Trică: Autorul lucrării este Filip Marin, profesor la Școala de Belle Arte, foarte lăudat pentru creația sa. Inaugurarea a fost un adevărat eveniment și la mai puțin de o lună autoritățile s-au simțit datoare să boteze strada Neptun, care trece prin fața scuarului, cu numele lui Luigi Cazzavillan.

„Casa Luigi Cazzavillan” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 

De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul

• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care