Palatul Telefoanelor, primul zgârie nori din București, simbol al progresului, comunicării și inovației, a fost redeschis. Imagini extraordinare din interiorul clădirii, după restaurare

Palatul Telefoanelor, măreața clădire modernistă cu elemente Art Deco de pe Calea Victoriei, a fost redeschis după ample lucrări de restaurare și modernizare susținute de Orange România.

Pentru prima dată, vedem imagini de o rară frumusețe din interiorul edificiului care conecta Bucureștiul interbelic cu viitorul și continuă să o facă.

Palatul Telefoanelor își va recâștiga statutul de hub al inovării și conectivității, un reper al tehnologiei din toate timpurile. Lucrările de restaurare au adus clădirea aproape de forma sa inițială, integrând elemente de patrimoniu în spații moderne de birouri.

Mai jos, vă spunem povestea excepțională din spatele construirii monumentului istoric, descifrăm simbolurile Palatului Telefoanelor, istoria și arhitectura sa și, astfel, învățăm să-l iubim și mai mult.

În anii ’30, Palatul Societății Române de Telefoane reprezenta o adevărată revoluție în arta urbană locală. Clădirea, emblematică pentru Bucureștiul modernist, te obliga să privești doar în sus

La trei ani de la inaugurarea Empire State Building din New York, în 1934, la București apărea un zgârie nori care uimea prin volumul său impresionant, o clădire articulată spațial, concepută pe verticală, cu foarte puține decorații.

Palatul Telefoanelor reprezenta un salt în viitor și făcea trecerea de la Micul Paris la Noul New York. Palatul, construit pentru Societatea Anonimă Română de Telefoane și inaugurat, în ziua de 23 aprilie, 1934, în prezența Regelui Carol al II-lea, nu era o simplă clădire de birouri, ci o lucrare de artă și inginerie unică.

1934-2024 sunt anii bornă din istoria acestui edificiu inconfundabil și irepetabil care continuă să fascineze vechile și noile generații.

Clădirea, construită în anii ’30 pentru specialiștii din telecomunicații, va fi revalorificată. Palatul se află în inima Cartierului Creativ și continuă să inspire

„Orange își propune să facă mai bine cunoscută istoria Palatului Telefoanelor, astăzi insuficient valorificată. Clădirea este un simbol al telecomunicațiilor și al evoluției tehnologiilor din România, iar activarea acestui spațiu va contribui la protejarea și transmiterea moștenirii sale către generațiile viitoare. Orange, unul dintre principalii jucători în piață locală de telecomunicații, a mutat majoritatea echipelor sale în clădirea Tandem. În plus, Orange România redeschide Palatul Telefoanelor, un monument istoric al Bucureștiului, situat pe Calea Victoriei, 35, în inima „Cartierului Creativ”. Scopul Orange este de a reuni echipele sale din București în două clădiri alăturate: Tandem, sediul central, aflat pe strada Matei Millo 5, și Palatul Telefoanelor, clădire construită în anii ’30 pentru specialiștii din telecomunicații. Ambele clădiri, Palatul Telefoanelor și Tandem, se află în centrul orașului, în Cartierul Creativ, și au elemente arhitecturale asemănătoare: Palatul Telefoanelor în stil Art Deco, iar Tandem în stil Art Deco reinterpretat. Palatul integrează atât zone de patrimoniu (precum holul amplu de la intrare și etajul 8), cât și spații de birouri open space, unde lucrează deja o parte dintre angajații companiei.”, anunță Orange.

Povestea Palatului Telefoanelor, simbol al progresului tehnologic, spusă de Cronicarii Digitali. Podcastul a fost filmat chiar în primul zgârie nori din acea vreme

Seria specială a podcastului „Cronicari Digitali”, „re:connect Palatul Telefoanelor”, susținută de Orange România, marchează redeschiderea Palatului Telefoanelor. Patru invitați vin cu informații inedite pentru ceea ce nu știai până acum despre bijuteria arhitecturală a Bucureștiului, în interviuri moderate de Ana Rubeli, storyteller cultural: Damian Anfile, teolog, pasionat de istorie și colecționar de cunoștințe, arhitectul Dorin Ștefan, președintele ARCEN, Edmond Niculușcă, și curatorul și CEO-ul Art Safari, Ioana Ciocan. Episoadele comprimă informații inedite și pot fi urmărite pe contul YouTube – Cronicari Digitali.

În primul episod al „re:connect Palatul Telefoanelor”, Cronicarii Digitali îl au invitat pe Damian Anfile. Colecționarul de cunoștințe ne spune cine au fost primii milionari interbelici care au beneficiat de noua tehnologie în telecomunicații.

Damian Anfile – re:connect Palatul Telefoanelor: Dorința de modernizare, care a fost îmbrățișată de unii, pe alții i-a scandalizat. Vedem un articol din 1935 din Realitatea Ilustrată, unde Palatul Telefoanelor este categorisit drept „siloz”. E greu să scoți omul din rutina lui, cei mai în vârstă cu siguranță că se obișnuiseră cu o Cale a Victoriei cu un aspect pitoresc. Dimensiunile Palatului Telefoanelor făceau ca celelalte clădiri să pară simple magazii, simple maghernițe, și nu au fost puțini cei care au boscorodit când au văzut noua clădire, dar apoi a fost îmbrățișat stilul ei. Criticile inițiale legate de costurile ridicate sau aspectul său industrial s-au diminuat în timp, pe măsură ce clădirea a devenit un simbol al avansului tehnologic și al transformării Bucureștiului. Totuși, cei care foloseau clădirea tot trăiau un șoc când o vizitau. Domnul Constantin Bălăceanu Stolnici evocă o călătorie cu liftul în Palatul Telefoanelor, era adolescent pe atunci. Spunea că prima oară a fost șocul că nu vedea nimic, că era o cabină închisă, și a doua oară, când a simțit că fuge podeaua de sub el, pentru că asta era senzația la un ascensor cu o asemenea viteză”. Ascensoarele de import aveau o viteză de 2,5 metri pe secundă.

VIDEO |  „Silozul” de pe calea Victoriei

Mai jos, e episodul integral cu Damian Amfile la Cronicarii Digitali (#OrangeXCronicariiDigitali), re:connect Palatul Telefoanelor, de unde poți afla cât de aprig a scandalizat lumea „silozul” de pe Calea Victoriei, cine i-a pus gând rău și alte istorii adevărate despre felul în care percepeau bucureștenii clădirea care, brusc, se ridicase până la cer pe locul fostei grădini a boierilor Oteteleșanu, cea cu mici și bere.

Restaurantul și grădina lui Iancu Oteteleșanu au fost cumpărate în anul 1930 de Societatea Anonimă Română de Telefoane și pe locul ei, compania americană Internațional Telephone and Telegraph Corporation a ridicat faimosul Palat al Telefoanelor.

Construcția clădirii a început în 1931, având o fațadă de 34 de metri pe Calea Victoriei și alta, de 34 de metri, pe strada Matei Millo.

Suprafața clădită este de 977 mp, înălțimea Palatului Telefoanelor fiind de 52 de metri.

Structura de oțel a clădirii a fost fabricată la Uzinele și Domeniile Reșița și cântărește 872 de tone

Clădirea a fost gândită pentru 700 de funcționari, fiind cel mai mare imobil din România dedicat comunicațiilor. Numai în București, în anii ’30, existau peste 10.000 de abonați la telefonie, dovadă că orașul vorbea cu frenezie la telefon. La terminarea construcției, Regele Carol al II-lea puncta importantul moment de dezvoltare a României: “Inaugurăm un nou avânt în viața economică a țării. În ritmul modern, toată lumea a putut constata că cel mai important factor de progres în viața modernă îl constituie comunicațiile”.

“Palatul Telefoanelor înseamnă o revoluție în artă urbană locală”, mărturisea arhitectul Edmond Van Saanen Algi, unul din proiectanții edificiului.

Planurile primului zgârie nori din București au fost realizate de arhitectul american Louis Weeks, iar punerea în aplicare și detaliile au intrat în sarcina arhitectului român cu origini cosmopolite, Edmond Van Saanen Algi (1882-1938).

Arh. Algi a fost și cel care a desenat mobilierul pentru recepție, holul, sala de consiliu, biroul președintelui, al directorului general și al sălii de conferințe.

“Pereții fațadelor sunt realizați din piatră artificială lustruită de culoarea unui vechi pergament care se îmbină cu soclul de marmură verde” (ziarul Universul, aprilie 1934)

O reclamă din ziarele vremii pentru Societatea Anonimă Română de Telefoane dădea tonul modei de a comunica și de a te conecta cu provincia, dar și cu planeta:

Cabine telefonice confortabile stau la dispoziția publicului în Palatul Telefoanelor din Calea Victoriei. Fie că doriți să vorbiți cu orașul, sau cu provincia, sau cu străinătatea, veți fi servit la fel de prompt, de politicos. Datorită îmbunătățirilor aduse rețelei interurbane, o convorbire simplă cu provincia poate fi obținută acum mai repede decât se obținea înainte o convorbire urgentă. Cabinele din sala cea mare sunt deschise publicului dela orele 8-19. Dela orele 19-21 cabine speciale stau la dispoziția publicului în sala de intrare. Cabinele din Palatul Poștei Centrale sunt deschise timp de 24 de ore zilnic.

“Palatul transformă Calea Victoriei în arteră de mare metropolă, aduce o umbră de Broadway. Scundele clădiri vecine păreau barăci de scânduri”

Clădirea nouă care uimea trecătorii de pe Calea Victoriei este descrisă de George Călinescu în romanul “Cartea Nunții”:

În josul peretelui drept și amețitor al noului turn, scundele clădiri vecine păreau barăci de scânduri. Micul zgârie-nori în blocuri de piatră al Palatului Societății de Telefoane aruncaseră pe porțiunea strâmtă a Căii Victoriei o umbră de Broadway. Ferestre scunde și late de cabină de vapor, planurile suprapuse, cu acoperiș plat, barele de fier alb, suprafețele colorate în terrasit cafeniu sau albastru, vitrinele enorme înconjurate cu plăci de sticlă colorată, barurile automate, toate acestea erau elementele unei lumi iubind spațiul alb, igienic, interiorul marmorean al unor teme simplificate, sticla, nichelul, lemnul neted neornamentat, lumina prelingându-se pe pereți. În acest decor de monumente geometrice, mijlocul de locomoție cerut de ochi era Lincoln-ul spațios, corespunzând în severitatea lui mecanică vechiului landou.

Palatul Telefoanelor a scăpat neatins de bombardamentele aviației germane din noaptea de 23 spre 24 august, 1944

Bombele au căzut pe clădirea vecină a Teatrului Național, edificiul fiind grav avariat.  Palatul Telefoanelor a fost cândva cea mai înaltă clădire din țară, cu 52, 5 m înălțime, performanță care avea să fie întrecută doar de Hotelul Intercontinental, în anul 1970.

Impunător și tot mai valoros, cu o fațadă care încă amintește de marele New York, Palatul Telefoanelor rămâne exponentul unei generații dornică de tot ce este nou și la modă, o lume care credea în puterea tehnologiei, aidoma celei de azi. Prin efortul Orange de a valorifica patrimoniul, reactivarea Palatului Telefoanelor se întoarce în circuitul cultural al Bucureștiului.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Orange România.

Sursa imagine principală: Dreamstime