Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei va fi restaurat. A fost reședință domnească de protocol, locul unde se dădeau cele mai fastuoase baluri din București

Primăria Capitalei a emis autorizația de construire pentru restaurarea Palatului Știrbei de pe Calea Victoriei, a anunțat primarul general, Nicușor Dan. Proiectul mall-ului – preconizat să fie ridicat în curtea palatului- a căzut, după ani de proteste din partea societății civilie și a ONG-urilor. Proprietarul clădirii, dezvoltatorul imobiliar Hagag Developmment, a anunțat că a inițiat procedura de licitație pentru selectarea antreprenorului general și că va începe lucrările cât de curând. Despre uriașa bogăție a familiei Știrbei -de la antrepriza de vinuri și pina la fabrici de conserve- și gloria de altădată a Palatului, fostă reședință domnească de protocol, mai jos.

Din anul 1835 și până la naționalizarea sa din anul 1948, Palatul a fost proprietatea familiei Știrbei, una dintre cele mai importante și mai bogate familii din Țara Românească. Familia Știrbei deținea fabrici de zahăr, de var și ciment, terenuri petroliere, podgorii, moșii și era acționară la cele mai mari uzine din București.

“Palatul este și astăzi spectaculos, chiar dacă se găsește într-o avansată stare de degradare”

“Amenajarea exterioară va cuprinde sistematizarea verticală a curții de onoare orientată către Calea Victoriei, a segmentului de curte adiacentă corpului semicircular reconstruit, dar și a curții interioare nou create la nivelul subsolului pe fațada de vest, astfel încât să ofere o imagine unitară a întregului ansamblu. Palatul Știrbey este una dintre cele mai impresionante construcții din București. Arhitectura, elementele decorative neoclasice și proporțiile sale erau impunătoare în anul 1835, atunci când a fost construit, și la fel de spectaculoase sunt și acum, în 2022- chiar dacă imobilul se găsește astăzi într-o avansată stare de degradare”, se arată într-un comunicat transmis de proprietarul și dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe.

“Ne bucurăm să fim noi cei care, la aproximativ 200 de ani de la inaugurarea construcției originale, vom scrie un nou capitol din istoria acestei clădiri monument”

“Pentru noi, ca investitor și dezvoltator imobiliar cu experiență extinsă pe segmentul de proiecte de regenerare urbană prin reconversia clădirilor vechi, este în egală măsură o plăcere și o onoare să deținem o astfel de proprietate în portofoliul nostru local. Ne bucurăm să fim noi cei care, la aproximativ 200 de ani de la inaugurarea construcției originale, vom scrie un nou capitol din istoria acestei clădiri monument, atât de reprezentativă pentru oraș”, a declarat Yithzak Hagag, co-fondator și acționar Hagag Development Europe. Primarul general, Nicușor Dan, a precizat că nu va fi ridicată nicio altă construcție modernă lângă Palat.

Palatul de pe Calea Victoriei, reședința domnitorului Barbu D. Știrbei a fost vizitat de aristocrații europeni

Între anii 1833-1835, Prințul Barbu D. Bibescu Știrbey transformă casa boierească de pe Podul Mogoșoaiei în reședință de protocol.Clădirea a fost proiectată in stil neoclasic cu elemente grecești de arhitectul francez Michel Sanjouand, pe atunci arhitect-șef al Bucureștiului. La Palat se dădeau cele mai spectaculoase baluri din București. Ziarul Vestitorul Românesc face cronica uneia dintre aceste recepții, cea dată de Prințul Știrbei în cinstea Prințului Albert al Prusiei. În anul 1849, Barbu D. Știrbey a devenit domnitor și “gospodar” al Țării Românești, iar ceremonia de investire s-a ținut la Palat.

Prințul Barbu A. Știrbei- despre care se spune că a avut o aventură cu Regina Maria- a fost ultimul proprietar

In anul 1895 Palatul a fost moștenit de Prințul Știrbey, Barbu A. Știrbey (1872-1946) despre care s-a scris în epocă mult că a avut o relație cu Regina Maria; oricum Regele Carol l-a urât toată viața pentru presupusa legatură. Prințul Stirbey a fost căsătorit cu Nadejda Bibescu; de locuit, locuiau la Palatul de la Buftea, cel de pe Calea Victoriei fiind folosit numai pentru evenimente importante. Valoarea averii deținute de familia Știrbey era de 15.320.793 de lei, în anul 1895. „In spatele Palatului se intindea un frumos parc, cu fața spre strada Manea Brutaru. Era impodobit cu grote, cu cascade iar interiorul Palatului avea plafoane pictate, sobe monumentale aduse de la Viena”, Nicolae Vatamanu. Despre biserica Manea Brutaru și ctitorul ei, un vestit brutar citiți aici.Roata de moară descoperită sub pavimentul Bisericii Manea Brutaru. Și cum era pâinea cea de toate zilele din Bucureștiul de pe vremuri

Palatul Știrbei, loc de reprezentare; baluri, spectacole, evenimente mondene, nunți

La parterul Palatului se aflau salonul de bal, două alte salonașe, o bibliotecă și o capelă. La etaj se aflau un salon, o altă bibliotecă, fostul dormitor al lui Știrbei Vodă, fosta sală a tronului, un birou, dormitoare, camerele copiilor. La mansardă se aflau camerele servitorilor. În perioada interbelică, la Palat se țineau evenimente mondene, gale, spectacole de operetă, recitaluri de muzică clasică, nunți, petreceri răsunătoare.

Pivnițele din spatele Palatului erau ornamentate cu fresce; au fost demolate abuziv in anul 2008, deși erau monument istoric

Spectaculoase erau și pivnițele din spatele Palatului; existau chiar unde era grădina Eden, dacă ați fost vreodată acolo să beți bere. Familia Știrbey producea vinuri renumite, iar pivnițele erau bogat ornamentate cu fresce care ilustrau portretele oamenilor din epocă. În aceeași grădină, enormă pe atunci, se aflau grajdurile și spațiile de desfacere pentru produsele familiei Știrbei, de la vin, la conserve produse în fabrica lor din Buftea. În timpul celui de-al doilea război mondial, Palatul a adăpostit reședința reprezentantului Serviciilor Secrete Britanice, Edward Boxshall, soțul Elizei Știrbei.

Comuniștii au vandalizat interiorul Palatului Știrbey; au înlocuit marmura din vestibul și au vopsit tavanele pictate

Arhitectul Duiliu Marcu, membru al Direcţiei Generale a Monumentelor Istorice, subliniază în raportul din său din anul 1954 următoarele distrugeri: dispariţia decoraţiile în stuc ale tavanelor, în vestibulul de la intrare a fost înlocuită marmura albă şi neagră tip tablă de şah cu un mozaic obişnuit; au fost suprimate ancadramentele decorative ale uşilor, inclusiv ale uşilor principale de la nivelul parterului; din salonul central au fost eliminate şemineul, oglinda decorativă, decoraţia policromă a plafonului, au fost scoase lambriurile; decoraţia policromă a coloanelor ionice din holul de la etaj a fost înlocuită cu o vopsea albă; s-a pus un parchet nou peste cel vechi, îngropându-se baza coloanelor, zidăria ornamentală de sub streaşina acoperişului a fost lăsată să se deterioreze până la surpare.

“Caracterul decorativ foarte precis în stil Empire şi Biedermayer al acestei vechi locuinţe, care reprezenta un document arhitectural preţios a dispărut cu desăvârşire”

”Astfel, caracterul decorativ foarte precis în stil Empire şi Biedermayer al acestei vechi locuinţe, care reprezenta un document arhitectural preţios a dispărut cu desăvârşire”, arată Duiliu Marcu. Capela familiei a fost demolată şi astfel a fost întreruptă legătură între clădirea palatului şi aripa semicirculară. Detalii despre proiectul de restaurare, în curând.