Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o

În vara anului 1966, secretarul general al P.C.R, Nicolae Ceaușescu, soția sa și numeroasa lor suită, compusă din nomenclaturiști de vârf, se mutau la Neptun, într-un complex proaspăt construit, alcătuit din 7 vile de odihnă și agrement, simbol al puterii și al privilegiilor.

Practic, România socialistă era condusă de la malul Mării Negre, cât era vara de lungă.

Neptun, stațiunea nomenclaturii, unde Nicolae Ceaușescu se odihnea, lucra și primea vizite de stat

Din toate cele 7 clădiri de protocol cu circuit închis, destinate demnitarilor comuniști, Vila „Nufărul” a fost construită, special pentru familia Ceaușescu, de Aron Solari Grimberg, arhitectul care a proiectat și Palatele din Primăverii și de la Snagov și a contribuit decisiv la edificarea Litoralului românesc (stațiunile Mamaia, Olimp și Neptun II, în mod special).

Peste 100 de angajați îndeplineau dorințele estivale ale soților Ceaușescu și se ocupau de împrospătarea nisipului și de curățarea malului mării de alge și de scoici

Dacă la Palatul din Primăverii, beneficiarii s-au implicat cu autoritate în proiectul de arhitectură, la Neptun, arhitectul Solari a avut mână liberă, “vremea fiind proastă și casa departe” de București.

Solari, “Arhitectul Curții” lui Nicolae Ceaușescu, personalitate a arhitecturii românești care “a șlefuit unicate pentru cei puțini”. Vila de la Neptun: finisaje din materiale scumpe, interioare cu opere de artă, grădină cu plante exotice și turn-belvedere din care cuplul admira Marea Neagră

Cartea “Aron Solari Grimberg, arhitectul curții.. de serviciu”, apărută în anul 2019 sub egida Uniunii Arhitecților din România (editor coordonator arh. Ileana Tureanu, președintă a U.A.R) și reeditată în 2025, ne oferă, prin valoroasele memorii ale arhitectului Aron Solari Grimberg (1928-2019), istorii interzise din perioada comunistă, legate de rezistență prin arhitectură, inteligență și umor.

Caietul documentar “Arh. Aron Solari Grimberg” face parte din seria “Recuperarea Reperelor” și a apărut prin grija Uniunii Arhitecților din România și a familiei arhitectului  Aron Solari Grimberg.

Arh. Ileana Tureanu: De la sistematizare la arhitectură și decorații interioare, arh. Solari a contribuit, direct sau prin colectivele pe care le-a coordonat, la nașterea litoralului românesc, la definirea arhitecturii destinate turismului “pentru toți”, dar și la șlefuirea unicatelor pentru cei puțini. “Arhitectul Curții” a realizat lucrări cu circuit închis, cunoscute de foarte puțini la vremea construirii lor, dar rămase repere profesionale și astăzi. Și atunci, și acum, Palatele din Primăverii, de la Snagov și de la Neptun asigură ceea ce se numește “protocolul zero” al țării.

După 1989, Vila “Nufărul”, proiectată să reziste la cutremure de 9 grade, a găzduit toți șefii de stat ai României democrate: Iliescu, Constantinescu, Băsescu. Fostul “împărat”, Klaus Johannis, a dorit și un teren de golf cu 3 găuri și voia i-a fost împlinită

Trei din cele 7 vile de la Neptun erau folosite de Nicolae Ceaușescu ( Vila “Nufărul”, reședința sa de vară, Vila “Ambasador”, unde îi convoca pe cei din conducerea C.C a P.C.R la lucru, și Club Bazin, realizat aidoma celui din Primăverii).

Lângă Palatul Ceaușeștilor se află Vila “Trandafirul” în care stătea mama Elenei Ceaușescu, Vila “Ghiocelul” ocupată de prim-ministrul României și vilele “Panseluța” și “Lotus” folosite de demnitarii comuniști, în prezent de președintele Senatului, Camerei Deputaților și al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cinci din vilele de protocol de la Neptun au fost preluate de investitori privați și acum pot fi închiriate de oricine, cu prețuri de la 300 la 450 de euro pe noapte

Cotidianul Adevărul scria, în 2024, că Regia Autonomă “Administrația Protocolului de Stat” ar fi investit în ultimii ani aproape un milion de euro în construirea a două piscine de 278 și respectiv 54 de metri pătrați, a unui jacuzzi și amenajarea unui teren de golf cu trei găuri în grădina vilei.

Vila “Nufărul” din Neptun este acum reședința de protocol a președintelui în funcție

La 2 aprilie 2008, vila prezidențială a fost vizitată de George W. Bush, pe atunci președinte al S.U.A, venit în România cu ocazia summitului NATO de la București. La invitația fostului președinte Traian Băsescu, George W. Bush a luat prânzul în complexul de protocol al soților Ceaușescu.

Nicolae Ceaușescu i se adresa arhitectului Solari cu apelativul “Tovarășu’ Solaru”

Arh. Aron Solari Grimberg: Cât am fost în România comunistă, nu am făcut parte din organe de represiune, nu am ajutat aceste organe, nu am dat niciodată referințe, note informative sau lucruri de genul acesta. Am căutat să am o conduită cinstită și corectă. Deși mi s-a propus, cu ocazia unei călătorii în străinătate pentru materiale de finisaj la vilele pe care le făceam, nu am luat comisioane sau mită de niciun fel. (Din volumul “Solari, “arhitectul Curții.. de serviciu”, ed. U.A.R, 2025, pg. 21).

Arh. Solari a fost scos din învățământ pentru că era evreu: “În anul 1964, eram un cetățean lipsit de drepturi civile. Depusesem actele de plecare definitivă din țară în anul 1958”

Arh. Aron Solari Grimberg: În acel an, am fost scos din învățământ (pentru a doua oară). Eram asistent la Catedra de Arhitectură Generală, la prof. Ascanio Damian. Motivul scoaterii din învățământ nu era de natură disciplinară sau profesională, ci din motive etnice-concluzie rezultată din discuțiile cu Paul Georgescu (secretar P.C.R al facultății) și cu Ascanio Damian (profesorul meu, dar și decanul facultății). (Din volumul “Solari, “arhitectul Curții.. de serviciu”, pg. 22).

“Secția de Gospodărie a C.C a primit misiunea de a edifica vila lui N. Ceaușescu de la mare. Securitatea a fixat un arhitect pentru lucrare. Acesta, care era de fapt conductor-arhitect a simțit că era o “căciulă prea mare”, a plecat în Germania și nu s-a mai întors”

Arh. Aron Solari Grimberg: Securitatea a devenit mai maleabilă și m-a acceptat pe mine împreună cu încă un coleg, arhitectul Constantin Frumuzache pentru edificarea Vilei de la Neptun. Frumuzache era un foarte bun profesionist, un om deschis, vesel și cu pasiuni: pescar amator și caricaturist.

Cei de secția de Gospodărie s-au trezit, cum era și firesc, cu două schițe de proiect. Au stat, au judecat, și au ajuns la concluzia că două săbii nu pot intra în aceeași teacă și au ales, până la urmă, proiectul mare al lui C. Frumuzache pentru vila din satul Snagov.

“Casa de la mare a familiei Ceaușescu nu era numai o vilă pentru sezonul estival, ci un complex de odihnă și agrement, compus din mai multe obiective”

Arh. Aron Solari Grimberg: Temerile mele că Tovarășii vor avea, ca la casa din București, o imixtiune în procesul de creație, cu tot felul de “indicații” nu s-au adeverit. Vremea era proastă, casa-departe și era făcută doar pentru a fi folosită eventual o lună în timpul verii.

“Vila propriu-zisă avea la subsol o cramă, un cinematograf cu 20 de locuri, iar la parter saloane cu ferestre mari orientate spre mare, sufragerie și bucătăria cu toate anexele necesare”

Arh. Aron Solari Grimberg: Vila mai avea biroul prezidențial, birou pentru secretar, cu acces separat de intrarea principala. La etaj erau patru apartamente, fiecare având un salon, dormitor, dressing și o sală de baie. Peste intrarea principala era o mică grădină cu luminator peste ea.

“Noaptea, reflectoare amplasate în luminator creau o atmosfera deosebită. Spre țărmul marii era un turn-belvedere din care se vedea mai bine marea și o parte din țărm”

Arh. Aron Solari Grimberg: O piscină acoperită, cu pereți de sticlă glisantă, se deschidea spre mare. O clădire specială, rezervată pentru hidroterapie, vestiare și grupuri sanitare, oglinda de apă cu jocul de lumină, jeturile de apă arteziene comandate computerizat completau ansamblul.

S-a produs o defecțiune la computerul care programa diferitele funcții ale fântânii arteziene și ing. Solomon l-a întrebat pe ing. De Vassal dacă existau instrucțiuni de folosință în cabina de la mal pentru muncitorul care comanda activitatea. De Vassal a răspuns că era tipărit modul de întrebuințare chiar în două limbi, dar că muncitorul era analfabet.

“Întregul parc era amenajat cu o grădină de plante grase (mexicane), cu una cu elemente de piatră specifice și un portic din lemn roșu-grena, caracteristic grădinilor din Japonia. Mai erau bănci, alei, etc.”

Arh. Aron Solari Grimberg: Fiind mai multe elemente care trebuiau terminate destul de repede, cu multe detalii la care se lucra cu materiale scumpe, am apelat la câțiva colegi să mă ajute. Astfel, arh. Aurelian Theodorescu a devenit ajutorul meu principal. Era un arhitect serios, priceput și, în final, am ajuns să fim buni prieteni.

Pentru tavanul piscinei am apelat la arh. Ștefan Perianu. Pentru diferite lambriuri, la diferite încăperi, au făcut detalii arhitecții Sandu Miclescu și Mario Smighelschi. Toți profesioniști impecabili.

Am ajuns la faza de finisaje, mobilarea încăperilor cu covoare, diferite tipuri de mobilier, opere de artă, etc. Ing. Solomon avea ca ajutor un inginer ardelean pe care-l chema Căpățână. Acesta gândea mai încet, dar vorbea repede. Era un băiat cumsecade, dar puțin agitat de felul lui.

Țin minte o scenă cu el și cu Mircea Solomon.

Căpățână: “Tov. Solomon, am vorbit cu tov. arhitect Voll pentru realizarea măsuței cu blat de marmură (amplasată pe una din terasele vilei- n.a) și avem două variante: sau facem blatul din marmură arabescato sau îl facem din marmură verde de Alpi, dar marmură verde de Alpi nu mai avem”. Solomon (râs homeric): “Cum, măi, deșteptule, avem două variante, dar una nu există?!”.

“A venit și ziua inaugurării oficiale a complexului Neptun. Delegația era destul de mare: în afară de familia domnitoare mai erau miniștri, secretari de partid, conducători ai Gospodăriei de Partid”

Arh. Aron Solari Grimberg: Lenuța, ca de obicei, avea o figură nemulțumită, ca și când nu i s-ar fi executat Versailles-ul la care avea dreptul, ci doar o viluță estivală. El, dimpotrivă, părea interesat de tot ceea ce vede. După ce am făcut prezentarea, El se întoarce spre mine și îmi spune: “Vila asta are un singur cusur”. În acel moment am simțit că s-a făcut un gol în jurul meu. A continuat: “Este prea frumoasă!”. Știindu-l zgârcit cu aprecierile, i-am mulțumit și i-am spus că eu cred că frumusețea nu va fi numai de sezon, ci că va avea o valoare permanentă. (Din volumul “Solari, “arhitectul Curții.. de serviciu”, pg. 58).

Arh. Aron Solari Grimberg: Chiar înainte de terminarea complexului Neptun, am remarcat atitudini vizibil dușmănoase ale organelor de securitate. Orice aș fi făcut, rapoartele pe care le făceau către conducere, mă incriminau în toate felurile. Eram chemat de Mircea Solomon și acesta mă conducea în afara camerei (teamă de microfoane pe culoar), și-mi spunea: “Măi, băieții cu ochi albaștri iar au scris că ..”etc.).

Hidroterapia de la Neptun, placată cu ceramică italiană din zona Modena, adusă special pentru palatul de la mare

Arh. Aron Solari Grimberg: Rapoartele denigratoare ajungând și la Ei, Tovarășa le-a folosit (nu putea să scape ocazia), pentru a-mi spune lucruri neplăcute. De exemplu, trebuia să fac hidroterapia de la Neptun. Era o cameră destul de mare în care se folosea multă apă. De aici necesitatea ca și pardoseala, și pereții să fie îmbrăcăți în ceramică. Nu voiam să fie albă (faianță și gresie albă aveam în țară)- ca o cameră de spital. Era totuși un palat prezidențial.

Am plecat în zona Modena, Italia. Cea mai frumoasă ceramică o găseai în Italia și, parțial, în Portugalia (azulejos-ceramică făcută manual încă din sec. al XIV-lea). Modena era o zonă de dealuri (care conțin caolină, materia de bază pentru ceramică). Existau fabrici de ceramică, având, fiecare, un birou comercial de comenzi și o mică sală de expunere a produselor. Zona era industrială, departe de orice aparență turistică.

Pardoseala trebuia să fie mai dură, deci ceramică arsă la temperaturi înalte, ceea ce făcea ca emailurile să-și schimbe culoarea. Pentru legătura dintre pardoseală și pereți, trebuia ca ambele tipuri de plăci (de pardoseală și pereți) să aibă aceeși dimensiune. Găsirea unui model adecvat mi-a pus probleme, pardoseala hidroterapiei fiind ocupată de mese de masaj, obiecte sanitare, aparataj.

Am stat la hotel și am refăcut planul de mobilare pentru a degaja o zonă centrală și am început să caut un model decorativ, cu un model central, o broșă, care să se extindă apoi spre pereți. Sigur da, pentru ceea ce credeam că am nevoie, am vizitat mai multe magazine. Când m-am întors în țară, mulțumit de alegerea făcută, m-am prezentat pentru aprobări. Tovarășa m-a luat de la intrare: “Am auzit că te-ai plimbat prin Italia…”.

În vara lui 1973, Ceaușescu a vizitat Litoralul însoțit de Todor Jivkov, președintele Bulgariei. Am făcut o scurtă prezentare a principalelor lucrări de la Neptun. Părea mulțumit, dar nu făcea nicio apreciere. După un an, am aflat că bulgarii au început lucrările pentru stațiuni climaterice la țărmul Marii Negre. Am aflat din ziare și despre alte vizite simandicoase făcute la vila de la Neptun.

Gospodăria de Partid a primit un arhitect iugoslav, profesor de arhitectură la Universitatea din Belgrad, trimis de președintele Tito pentru a viziona vila de la Neptun. Doar că vila era închisă, securiștii primiseră consemn de la Tovarășa ca să nu intre nimeni în vilă. Auzise probabil de femei din lumea bună care-și copiază câte o rochie (modele realizate de case de modă celebre), și credea că se poate întâmpla la fel și cu vila ei.

Arh. Aron Solari Grimberg a emigrat în Israel la vârsta de 53 de ani, “o vârstă a consacrării, nu a emigrării”

Arh. Aron Solari Grimberg: Nu puteam pleca în altă parte (neavând niciun sprijin), decât în Israel. Nu cunoșteam limba, printre altele, altă climă, cu o meserie care are nevoie de timp pentru a fi băgat în seamă.

Vorbesc și gândesc în limba română, sunt impresionat de un brad cu promoroaca pe el, nu de un palmier care mi se pare ceva exotic, dar nu emoționant. N-am de ales.. La aeroport, doi securiști se apropie de noi și încep o conversație “de lămurire”. Îmi spun că soția, care este creștină, va avea probleme în Israel. Le răspund că va avea mai puține probleme în calitate de creștină în Israel, decât am eu ca evreu în România.

Am început pregătirile de plecare. Am vândut ce s-a putut, printre care și pianina la care, din păcate, copiii nu au fost atrași să cânte, cu toate insistențele și profesorii angajați. Un anume Bodea, securist, ne-a cerut 52.000 de lei pentru a pleca cu lucruri de valoare, dar noi nu aveam nici tablouri, nici bijuterii, nimic deosebit. Am făcut lăzile cu mobila simplă pe care o aveam. Fac greșeală să-i promit că-i dau lui Bodea banii ceruți de Securitate, bani rezultați din vânzarea lucrurilor (în special a pianinei), cu toate că nu aveam nimic nepermis de scos din țară. (Din volumul “Solari, “arhitectul Curții.. de serviciu”, pg.89).

În Israel, talentatul arhitect Solari a continuat să-și exercite profesia de arhitect și a construit numeroase clădiri publice sau reședințe cu arhitectură valoroasă

Vila de la Neptun rămâne obiectiv de “grad zero”, bine păzit și interzis cetățenilor de rând, simbol al puterii comuniste din România, oricâte găuri de golf ar mai apărea în grădina elegantei clădiri.

„Vila Ceaușescu de la Neptun” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care