Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei

“Casa sufletului meu”, astfel descria Martha Bibescu monumentala sa operă de refacere și restaurare a ruinelor de la Mogoșoaia, cândva “Palatul Prealuminatului Domn” Constantin Brâncoveanu.

Dintre toate reședințele somptuoase în care a trăit, Prințesa Martha Bibescu (1886-1973) a rămas, până în ultima sa zi, profund atașată de Palatul de la Mogoșoaia, un domeniu uriaș, romantic, cu lac, pădure și întinse grădini de trandafiri, crini și iriși.

Reședința princiară era înzestrată cu obiecte de artă de mare preț, colecții de tablouri, portrete ale înaintașilor familiei Bibescu, tapiserii, sculpturi, patul Prințului Alphonse de Chimay, tronul domnitorului Gheorghe Bibescu, două pocale din colecția Palatului de la Versailles, o lungă listă de comori furate odată cu instaurarea comunismului. În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un fermecător loc de atracție pentru turiști.

Martha Bibescu, veritabil influencer în perioada interbelică, cunoscută regilor și președinților Europei

Mogoșoaia este azi cel mai bine păstrat Palat realizat în stil brâncovenesc din țară, construcție unicat cu elemente de arhitectură bizantină și venețiană. În perioada 1927-1940, după ample lucrări de restaurare, conservare și înfrumusețare comandate și susținute financiar de Prințesa și Prințul Bibescu, Palatul de la Mogoșoaia devine destinația celor mai importanți oameni din Europa, invitații Marthei Bibescu. Mai jos, povestea unui Palat serenisim, încărcat de istorie, ruinat și refăcut, devastat și jefuit în repetate rânduri și din nou mobilat și înfrumusețat. Istoria reședinței unei Prințese cu sânge românesc, grecesc, francez și italian, Martha Bibescu, abilă ambasadoare a României în perioada interbelică, întruchiparea stilului, a succesului, bogăției și eleganței.

1911-1931. Prințesa Bibescu investește sume uriașe în refacerea Palatului. Proiectul aparține arhitectului venețian Domenico Rupolo și, pe atunci, tânărului student la Arhitectură, G.M. Cantacuzino

În anul 1911, Martha Bibescu, născută Lahovary, a primit drept dar de nuntă Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia de la soțul ei, Prințul George Valentin Bibescu, pionier al aviației și automobilismului, faimos în epocă pentru pasiunea sa nemăsurată pentru mașini, avioane, călătorii și femei frumoase. Mariajul a fost unul nefericit, Prințul Bibescu înșelând-o toată viața, cei doi rămânând împreună din conveniență. Prințul Bibescu a murit în Palatul de la Mogoșoaia în anul 1941, îngrijit de soția sa, și a fost înhumat în cavoul familiei Bibescu.

Supranumită “Nimfa Europei”, Martha Bibescu a fermecat înalta societate cu frumusețea, talentul și legăturile ei cu ultimii regi ai Europei și cu șefi de state

Talentată scriitoare de limbă franceză, inteligentă, cultivată, bogată, Martha Bibescu a fost prietena celor mai puternici oameni din Europa: Charles de Gaulle, Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain. Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogoșoaia. A fost invitată la Casa Albă de soții Roosevelt, a băut cafea și a discutat literatură cu Marcel Proust în ermeticul lui apartament din Paris, poetul Rainer Maria Rilke i-a lăudat talentul literar, a fost prietena și confidenta Reginei Maria și a lui Georges Clemenceau. Regele Spaniei, Alfons al XIII-lea, a trait o pasiune pentru Martha Bibescu, Wilhelm, Prințul moștenitor al Germaniei îi scria scrisori de dragoste, Regele Ferdinand al României o adora și era oaspete obișnuit la Palatul de la Mogoșoaia.

Lordul Thomas of Cardington și Antoine de Saint-Exupery, oaspeți la Mogoșoaia.“Palatul este o minune arhitecturală: minune pe dinafară, minune pe dinăuntru, minune de jur-împrejur”

Politicianul Constantin Argetoianu (1871-1955, exterminat de puterea comunistă în închisoarea de la Sighetul Marmației) a vizitat Palatul la 1 iunie 1932. Descrierea ne-a rămas în Însemnările sale.

“Martha Bibescu, pornind de la pereții găsiți în picioare, a realizat o minune arhitecturală. Minune pe dinafară, minune pe dinăuntru, minune de jur-împrejur, minune-de la tainica grădiniță florentină, în care merișorul crește printre lespezi de piatră alături de trandafirul frumos, trufaș și prost agățat de bolțile ce prelungesc vechea bucătărie brâncovenească, și până la terasele înflorite ce își scaldă treptele în apele statute ale lacului, pe oglinda căruia se lăfăiesc foile largi de nufăr. Totul este armonie în această operă fără disonanțe; nicio frântură de linii, niciun gol nu supără ochii. Înăuntru, nicio mobilă, niciun obiect care să nu se supună ritmului de înaltă preocupare artistică, ce domnește pretutindeni”.

Palatul de la Mogoșoaia a fost inaugurat în iunie 1927, în prezența Reginei Maria, dar lucrările de amenajare și restaurare vor dura până în 1931

În încăperile reimaginate după propriul său gust estetic, Martha Bibescu a adunat obiecte de artă valoroase: tronul domnitorului Gheorghe Bibescu (fotoliu de pluș cu lemnărie poleită, sub un baldachin), două săbii și mantaua Domnitorului, picturi italiene provenite din colecția Contesei Marie de Montesquieu, un rar și prețios pendul provenit din colecția Palatului de la Versailles și două tablouri reprezentându-i pe Prințul de Chimay și Pierre-Paul de Riquet. Sufrageria Palatului era mobilată în stil Ludovic al XV-lea, pereții fiind înfrumusețați cu patru tapiserii realizate după desenele marchizei de Pompadour. Salonul de muzică era decorat cu o broderie de mătase de 50 mp, realizată în anii 1930 de Nora Steriadi, autoarea tabloului votiv de la Mănăstirea Hurezi. Palatul era înconjurat de un parc uimitor, cu păuni în grădina florentină. (Sursa: Muzeul-Virtual, Palatul Mogoșoaia).

Martha Bibescu a fost forțată să plece din România în 1945, cu doar câteva bagaje și 65 de caiete de Jurnal, transcrise minunat și legate în volume, viața ei de până atunci

Însemnările Marthei Bibescu începeau în anul 1908 și evocau 65 de ani de viață, întâmplări și amintiri. Despre “casa sufletului meu”, Martha Bibescu scria:

“Am urmărit, timp de 20 de ani, cu cea mai mare pietate față de comorile arhitecturale și artistice ale Țării și mai presus pentru memoria Sfântă a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, Ctitor al Neamului, ai cărui urmași și moștenitori suntem, restaurarea Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia și totodată a a Sfântului locaș drept Paraclis Domnesc, care se găsește în incinta grădinilor noastre”.

Martha Bibescu, reclamă vie a Caselor de modă Cartier, Dior, Doucet și Channel. L-a cunoscut pe ultimul Țar al Rusiei și pe ultimii suverani ai Europei

“Martha Bibescu a fost mai mult decât ultimul martor al penultimei Europe. Era mai degrabă o oglindă a istoriei”, scria Mircea Eliade. Prin stil, veșminte și bijuterii, Prințesa Bibescu a reprezentat toată viața marile case de modă europene. La bătrânețe, Dior îi croia caftane din materiale deosebite, fastuoase tunici, lungi până la pământ. “Nimfa Europei” purta bijuterii de pe vremea lui Napoleon și nu vorbea niciodată despre averea și palatele pierdute. Nu a renunțat niciodată la statutul ei de prințesă a Europei.

Gazda fastuoaselor baluri de la Mogoșoaia de altădată, Martha Bibescu, s-a ridicat deasupra destinului și a dominat evenimentele toată viața

“Marcel Proust o evocase la un bal unde venise într-o rochie roz, pe care șiroiau smaralde ce-i evocau lui prospețimea frunzișurilor. Era însoțită întotdeauna de papagalul ei, care nu avea o comportare prea bună.

Cel de-al Doilea Război Mondial și revoluția comunistă din România au privat-o de Palatul ei de la Mogoșoaia și de posibilitatea de a trăi în palate. S-a retras într-un mic apartament în vârful insulei Saint-Louis, unde aveai senzația că te afli în cabina unui vas amiral ce spinteca valurile Senei. Martha Bibescu s-a mișcat, până în ultima ei zi, printre așa numiții mari ai lumii. La Londra, am însoțit-o la o serată dată de Lady Londonderry, al cărei soț fusese ministru al aviației (1933-1935), la Londonderry House. Și, mărturisesc, am fost surprins să-l întâlnesc, în capul scării de onoare, pe Ramsey Mac Donald, prim ministru laburist, în costum de Curte, cu pantaloni de mătase, ciorapi albi și arborând Ordinul Jartierei.

Cu câțiva ani înainte de a muri, Martha Bibescu cumpărase în Comitatul Cornwall o căsuță fermecătoare, în stil George VI, pentru fiica și ginerele ei. Casa domina un estuar, în care fluxul și refluxul dădeau naștere unei permanente mișcări a apei. Casa adăpostea câteva obiecte istorice, pe care Martha Bibescu izbutise să le scoată din fostul ei Palat românesc, îndeosebi patul Prințului de Chimay și un portret al Primului Consul. Într-o vitrină erau câteva obiecte napoleoniene, printre care brățara pe care Împăratul o oferise doamnei de Pellapra, în seara bătăliei de la Austerlitz. Modesta căsuță devenise astfel un loc istoric și, din când în când, era vizitată de turiști, pe care îi primea chiar Prințesa. Ascultând-o fermecați, vizitatorii cumpărau și vreuna din cărțile ei cu dedicație. Căci mare e puterea cuvântului. Astfel, până în ultima clipă a vieții, în ciuda furtunilor prin care trecuse, a pierderii prietenilor, averii, palatelor și, în pofida ireparabilului efect al anilor, Martha Bibescu a știut să facă față mereu nenorocirii și să stăpânească evenimentele”.

În anul 1954, Academia Franceză îi conferă Marthei Bibescu Marele Premiu de Literatură pentru întreaga opera, iar în anul 1955 devine membră a Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Bruxelles.

Martha Bibescu a murit la 26 noiembrie 1973, la vârsta de 87 de ani, fiind înmormântată în cimitirul Pere Lachaise. Pe piatra ei funerară scrie doar atât: Marthe Bibesco, Ecrivain Francais

Ansamblul de la Mogoșoaia este compus din clădirea palatului, Curtea interioară, Turnul Porții, Cuhnia (bucătăria veche), Vila Elchingen (vechea casă de oaspeți), ghețăria, Cavoul familiei Bibescu și sera de flori. În parcul Palatului se află Biserica “Sfântul Gheorghe”, cavoul familiei Bibescu, livada și grădinile adiacente, un rai cu trandafiri, crini și iriși.

Palatul a fost ridicat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, lucrarea fiind terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a construcției. După 1714, când Domnitorul și fii săi au fost executați la Constantinopol, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat Legației Elvețiene din România

După 6 martie 1945, Ansamblul de la Mogoșoaia a fost confiscat, Martha Bibescu reușind să obțină de la guvernul comunist statutul clădirii de monument istoric. În septembrie 1945, Prințesa pleacă definitiv din țară, mai întâi în Anglia, apoi în Franța, lăsând domeniul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești. În 1949, Palatul a fost naționalizat, cei doi fiind arestați, dar reușind să plece la Paris în anii ’50. În 1957, clădirea a devenit sediul Secției Feudale a Muzeului Național de Artă și Vila de creație a Uniunii Scriitorilor din România. În vila scriitorilor a murit Marin Preda.

Restaurarea Palatului Mogoșoaia, primul proiect al arh. George Matei Cantacuzino (1899-1960). GMC, personalitate marcantă a istoriei arhitecturii 

Restaurarea Curții de la Mogoșoaia a fost primul proiect al arhitectului GMC. Detalii puteți afla din volumul “George Matei Cantacuzino-Modernismul Hibrid”, Dan Teodorovici, Editura Simetria, 2016. În paginile 45-46, autorul descrie “O biografie intelectuală: primul proiect, Mogoșoaia”. Detalii despre opera arh. G.M. Cantacuzino, nepot de soră cu Prințul Bibescu, vezi aici: Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU

“Familia Bibescu a primit proprietatea în anul 1830 și a încercat să o renoveze în câteva rânduri, lucru dovedit imposibil, ca urmare a crizelor politice și economice. Martha și George Bibescu l-au întâlnit pe arhitectul venețian Domenico Rupolo (1861-1945) cu ocazia unei călătorii a acestuia în România. Rupolo avea o experiență bogată în lucrări de restaurare ca urmare a refacerii fațadei Ca d’Oro (1896-1897) de pe Canal Grande și a refacerii campanilei Bisericii San Marco (1907). În cele din urmă, Martha și George Bibescu l-au angajat pe Rupolo, care l-a luat pe GMC ca ajutor.

În vara anului 1920, îl găsim pe GMC acceptând cu imensă plăcere, oferta Marhei Bibescu de a prelua supravegherea șantierului, de la arh. Rupolo

În anul 1927, lucrările principale erau terminate, în timp ce lucrări de mai mică anvergură au durat până în anul 1931, ca urmare a unor probleme financiare. GMC a proiectat scara exterioară din colțul de nord-est al Palatului, care duce la marea loggie a intrării principale, a reparat zidul de cărămidă al grădinii și turnul de intrare, a transformat vechea bucătărie în atelier pentru Martha Bibescu și a adăugat o loggie cu două niveluri la Vila Elchingen-construită în ultima parte a secolului al XIX-lea, având numele lui Helene Bibescu, născută von Elchingen, soția lui Nicolae Bibescu și nepoata Mareșalului Ney din armata lui Napoleon. GMC a amenajat și întinsele grădini concepute inițial de arhitectul peisagist Rohan, în jurul anului 1870, și a proiectat terasele de pe malul râului Colentina”, “George Matei Cantacuzino-Modernismul Hibrid”, Dan Teodorovici, Editura Simetria, 2016).

“Una din performanțele cheie ale lui GMC o constituie imaginea contemporană a exteriorului palatului de la Mogoșoaia”

“Deși încă student, GMC s-a opus Comisiei Monumentelor Istorice și a avut câștig de cauză. Comisia era condusă de bine-cunoscutul Nicolae Iorga. Comisia a insistat, mai întâi, ca pe fațada Palatului să se refacă stratul gros de tencuială, în mod similar cu finisarea originară, bazându-se pe mărturiile istorice ale ambasadorilor și călătorilor europeni, care au vizitat Palatul pe vremea Domnitorului Constantin Brâncoveanu. Totuși, după decapitarea lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, în 1714, Palatul a fost abandonat și a intrat în decrepitudine, iar mare parte din stratul gros de tencuială n-a mai existat. Se pierduseră și toate desenele originare conform cărora, la data construcției sale, Palatul era bogat decorat cu fresce și stucaturi- perfecțiunea acestora fiind similară cu cele de la mica biserică Fundenii Doamnei, din nordul Bucureștiului. (..).

GMC a propus să se scoată toată porțiunea de tencuiala veche, încă existentă, pentru a dezvălui privirii, în mod deliberat, calitatea estetică neștirbită a captușelii de cărămidă care devenise aparentă: textura, decentele umbre, roșul aprins și contrastul cald care îl creează cu elementele de calcar ale balustradelor, coloanelor și ancadramentelor ferestrelor”.(“George Matei Cantacuzino-Modernismul Hibrid”, Dan Teodorovici, Editura Simetria, 2016).

“Tot la Mogoșoaia, GMC se prea poate să-l fi întâlnit pe August Schmiedigen, arhitectul-constructor din București a cărui firmă ar fi putut executa lucrările de zidărie în piatră”

“GMC era convins că arhitectul are datoria de a cunoaște și interacționa cu contextul istoric al unui anume proiect. Cu alte cuvinte, GMC a învățat de la Rupolo, Schmiedigen și din discuția avută cu Comisia Monumentelor Istorice, modul de a da viață vechilor clădiri. A făcut încercări repetate pentru a reuși să elaboreze un proiect comprehensiv prin armonizarea alementelor arhitecturale proprii clădirilor cu peisajul natural. În același timp, iubind arhitectura în piatră, a învățat meseria de cioplitor în piatră.

În cele din urmă a ajuns să aprecieze Mogoșoaia ca fiind cel mai semnificativ exemplu de serenitate și de reculegere din arhitectura Țării Românești, care îmbină două teme ce urmau să joace un rol atât de important în cariera sa: o arhitectură armonioasă și spiritul european. Într-adevăr la Mogoșoaia vedem o îmbinare unică dintre stilul autentic bizantino-valah târziu și arhitectura venețiană, precum și dintre arhitectura franceză clasică și arhitectura peisagistă contemporană. (“George Matei Cantacuzino-Modernismul Hibrid”, Dan Teodorovici, Editura Simetria, 2016).

“Aici, în Câmpia Valahă, jefuită de secole de invadatori tătari, otomani, bulgari și bosniaci a apărut, ca prin minune, un autentic palat bizantino-venețian, o perlă arhitecturală care strălucește în toată splendoarea gloriei secolului al XVIII-lea. La începutul secolului al XVIII-lea, un Domnitor brâncovean a trimis un arhitect la faimoasa Universitate din Padova pentru a învăța cum să proiecteze și să construiască un Palat care să îmbine tradițiile bizantine cu cele venețiene. În perioada 1927-1940, Mogoșoaia va deveni un centru cultural european cunoscut pentru frumusețea și importanța sa, datorită Marthei și lui George Bibescu”. (“George Matei Cantacuzino-Modernismul Hibrid”, Dan Teodorovici, Editura Simetria, 2016).

Portretul Marthei făcut de Martha. Martha are ultimul cuvânt: “Străină, străină, străină de tot și de toți”

“Schismatică, eretică, trădătoare, seducătoare, papistașă, convertită, floare a răului, forță a răului, pericol public, disidentă, renegată, ascunsă, rezervată, înconjurată de mister fără să dea explicații, imprudentă sau prea prudentă, urmărind scopuri ascunse, de nemărturisit, străină, străină, străină de tot și de toți; venită de aiurea, iubind aiurea, umblând aiurea, trădându-i pe toți cei care au iubit-o fără a se trăda niciodată pe sine, trimițind celor care o urăsc dezmințire după dezmințire, fără a dori să dovedească nimic, fidelă celor care au iubit-o împotriva voinței ei. Acuzată, uneori; acuzatoare, niciodată. Născută exegetă, va face să exegeze. Aceasta este menirea ei. De aceea, doar exegeții ei o vor înțelege, dar fiecare în felul său”. (Martha Bibescu, La Nymphe Europe).

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care