Palatul mediteranean în care a fost instalat „Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

23 nov. 2022
28147 Afișari
Palatul mediteranean în care a fost instalat

Călătoria noastră de descoperire a vilelor și palatelor din București proiectate în stil mediteranean continuă cu o poveste despre arhitectură, politică și antisemitism. Palatul mediteranean sau Vila Merope de pe strada Pitar Moș, nr. 20, a fost reședința lui Richard Franasovici, om politic liberal de origine aromână, ministru și ambasador al României la Paris, Berna și New-York. Proiectul îi aparține arhitectului Alexandru Zaharia (Alexandru Zachary), cel mai important reprezentant al curentului mediteranean din perioada interbelică. Un arhitect român de origine evreiască blamat și atacat în timpul vieții pentru originea sa și pentru că ar fi făcut parte din camarila Regelui Carol al II-lea. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat patrimoniului orașului, descoperim împreună cu arh. Mădălin Ghigeanu o capodoperă semnată de cel mai urât arhitect român.

vila, fransovici, pitar, mos
Palatul Richard Franasovici sau Vila Merope. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Mulți visau să aibă case proiectate de către pseudo-arhitectul Zahary sau în stilul lui”

A apărut ca o sfidare a întregului corp al arhitecților un individ adus de vânt care, cu sprijinul unor cucoane fanate (veștejite, trecute, n.n), soții ale unor personalități politice, a reușit să acapareze un mare volum de lucrări, în general locuințe somptuoase ale acestora. Apoi mulți visau să aibă case proiectate de către pseudo-arhitectul Zahary sau în stilul lui. A împrăștiat bani cu aere de nabab, după care același vânt l-a mânat spre meleaguri necunoscute. Am semnalat acest caz, care ilustrează în mare măsură lipsa de discernământ a lumii înavuțite și vicierea mediului bucureștean între cele două războaie”, sunt cuvintele arhitectului Gh. Simotta, publicate în volumul “Arhitect Gheorghe Simotta”, semnat de Irina Patrulius, Editura Simetria 2003.

arhitect, alexandru, zaharia
Arhitectul Alexandru Zaharia a fost atacat pentru originea sa evreiască de propria sa breaslă. Foto credit arhivadearhitectura.ro, Oana Marinache, „Corpul Arhitecților din România”, Editura Istoria Artei, Bucuresti, 2022.

Cuvintele de mai sus sunt unele dintre cele mai blânde din lunga listă de vorbe vituperante care s-au spus și s-au scris despre arhitectul Alexandru Zaharia. Deși a proiectat vilele a nu mai puțin de șapte miniștri ai României interbelice. Deși îl căutau cei mai bogați oameni ca să le proiecteze palate în stil mediteranean. Deși era o personalitate atât de marcantă a profesiei de arhitect, încât chiar colegii săi de breaslă vorbeau despre un stil numit Zaharia sau, spus cu dispreț, stilul Zuckermann (sursa Mihail Manoilescu – Stilul Zuckerman, revista Lumea Noua, nr 1-2, ianuarie 1941, un reputat economist, însă cu vederi antisemite).

Alexandru Zaharia, invidiat și pentru că se plimba prin București într-un Colt alb, decapotabil

Alexandru Zaharia era invidiat pentru că semna contracte cu cei mai puternici oameni din România. Sau doar pentru că se plimba prin București într-un automobil de lux, un Cord alb, decapotabil. “În 1935-1936 auzeai: Iată-l pe Zaharia, arhitectul, e la volanul unui Cord alb, decapotabil”, (Gh. Jurgea Negrilești, memorialist cu simpatii legionare). Nu este de mirare că în anul 1940, an în care în este proclamat Statul Național Legionar, Alexandru Zaharia părăsește definitiv România, fără să privească în urmă. Nici în ziua de astăzi nu se știe unde a plecat, ce a mai lucrat în restul vieții, când și unde a murit. Însă tot ceea a făcut pentru arhitectura Bucureștiului a rămas.

Despre arhitectura și stilul lui Alexandru Zaharia nu se învață la școală, iar dicționarele îl mentionează cu doar 4 rânduri

B365. ro: De ce nu se știe nimic despre un arhitect atât de important cum a fost Alexandru Zaharia? Nu există în dicționarele de arhitectură, în istoria arhitecturii, nu se învață la școală despre Alexandru Zaharia?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Absolut nimic, nimic nicăieri. În câteva dicționare apare numele său menționat în doar 4-5 rânduri. De altfel, despre Alexandru Zaharia nu se știe nimic pentru că încă din perioada interbelică a fost defăimat într-un mod brutal chiar de către breasla arhitecților. Împotriva lui au scris nenumărați, îi menționez mai întâi pe Constantin Moșinschi, pe Gh. Simotta, Gh. Jurgea Negrilești, pe economistul Mihail Manoilescu, un antisemitism virulent. De ce? Pentru că Alexandru Zaharia era român-evreu. Practic, sub pretextul unor verificări a “diplomelor false” obținute în afara țării, a fost propus pentru a fi exclus din breasla arhitecților și în final a plecat definitiv din țară în octombrie 1940, după abdicarea Regelui Carol al II-lea. Nimeni nu a mai știut nimic despre el încă de atunci. Însă, perioada 1930-1940 este cunoscută drept epoca stilului Zaharia, așa cum menționează Gh.Jurgea Negrilești în volumul “Troica amintirilor-Sub patru regi”.

vila fransovici, pitar, mos
Detalii fațada Palatului mediteranean Franasovici. Foto credit: Mădălin Ghigeanu.
In Palatul diplomatului Richard Franasovici s-a mutat tovarășul Mihai Sadoveanu

După naționalizare, în Palatul mediteranean de pe Pitar Moș s-a instalat Mihail Sadoveanu, “Ceahlăul Literaturii Române”, tovarășul care a scris multe dar și cartea de reportaje din URSS “Lumina vine de la Răsărit” sau “Mitrea Cocor”, Președinte al Marii Adunări Naționale, cadru de nădejde care a prezidat ședințele Camerei de scoatere în afara legii a partidelor istorice și a semnat decrete de pedeapsă cu moartea pentru foștii “exploatatori”. Noroc că adevăratul proprietar al Palatului mediteranean de pe Pitar Moș, omul politic liberal Richard Franasovici, a rămas la Paris în anul 1947, apoi în anul 1948 i se retrage cetățenia română. Aidoma lui Alexandru Zaharia, arhitectul care a proiectat imobilul, Richard Franasovici nu a mai văzut niciodată România. În patul său s-a mutat Sadoveanu.

richard, franasovici
Richard Franasovici, comanditarul si proprietarul Palatului din strada Pitar Mos, nr. 20. Foto credit: Mădălin Ghigeanu.
„Palatul lui Richard Franasovici, o adevărată lecție de arhitectură”

B365.ro: Care este cheia în care trebuie privit Palatul mediteranean de pe Pitar Moș?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Mai presus de toate, proiectul Vila MeropeRichard Franasovici din strada Pitar Moș este o adevărată lecție de arhitectură. Arhitectul Alexandru Zaharia depune inițial la Primărie un proiect de transformare a imobilului, cu respectarea unor principii funcționale clare, însă pe șantier totul se întoarce cu 180 de grade; întoarcerea se va face însă păstrând regulile jocului. Pitar Moș este o stradă foarte îngustă, așa că Alexandru Zaharia privește lucrurile într-o succesiune logică. Pe strada aceea foarte îngustă și slab luminată, parterul trebuia blindat, opacizat, și de aceea îi dă o formă blindată, cu niște ferestre cât de cât, ca să-l poată lumina. Având nevoie totuși de o terasa deschisa catre sud, o mută la etaj unde realizează acea loggie superbă, orientată către sud. O loggie bogată, cu 4 arcade generoase pe două laturi, cu arce în plin cintru, susținute de coloane filiforme de tip corintic. Apoi, registrul pilastraturii de la etaj este balansat de un corp lateral-stânga mai înalt, realizând astfel o asimetrie a fațadei. Așadar, în autorizări vine cu o propunere de fațadă într-un spirit eclectic, clasicist francez, însă pe șantier se naște o lucrare în stil mediteranean. Acesta este marele câștig al acestui proiect realizat ca o lecție de arhitectură. Poate mulți ar fi făcut un astfel de proiect venind cu totul alte soluții, breasla ar fi rămas tributară academismului, însă arhitectul Alexandru Zaharia are curajul de a schimba totul, respectând însă regulile și principiile functionale dar și de compozitie volumetrica stabilite inițial”.

schita, vila, franasovici
„Alexandru Zaharia depune inițial la Primărie un proiect de transformare a imobilului, cu respectarea unor principii funcționale clare, însă pe șantier totul se întoarce cu 180 de grade”. Plansă din Dosarul de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
palatul, fransovici, pitar, mos
Foto credit: Mădălin Ghigeanu.

B365.ro: Ca de obicei, în călătoria noastră de descoperire a imobilelor de tip mediteranean din București, avem o clădire despre care nu se știa aproape nimic până acum, nici măcar numele arhitectului nu este menționat. Se spune doar că acolo ar fi stat Dănuț Deleanu, personajul din “La Medeleni”, de Ionel Teodoreanu, iar Mihail Sadoveanu a locuit în mod cert în Palatul de pe Pitar Moș. Ocupanții clădirii nu mai sunt demult, clădirea însă a rămas. De ce este importantă?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În primul rând pentru că Palatul Franasovici de pe Pitar Moș este o prezență de o valoare excepțională pentru București și în al doilea rând pentru că reprezintă, exact cum spuneam, o adevărată lecție de arhitectură dată de un arhitect despre care foarte puțini știu cine a fost. Aici menționez cercetarea colegei și prietenei mele Oana Marinache, care a studiat istoria Corpului Arhitecților din România. Istoricul de artă Oana Marinache a descoperit date oficiale foarte importante despre arhitecții români și în special despre arhitectul Alexandru Zaharia”.

vila, franasovici, pitar, mos
Palatul Franasovici, Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Plan etajul 2, Palatul Franasovici, Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
“Corpul Arhitecților din România”, un volum care prezintă date oficiale despre arhitecții uitați care au ridicat Bucureștiul interbelic

Volumul “Corpul Arhitecților din România”, Editura Istoria Artei, 2022, este coordonat de istoricul de artă Oana Marinache și prezintă istoria Corpului Arhitecților din România, un organism profesional care a funcționat în perioada interbelică. Practic, pentru prima dată, aflăm date oficiale despre arhitecții uitați care au ridicat Bucureștiul interbelic. Dacă și tu cauți informații despre un arhitect necunoscut intră pe arhivadearhitectură.ro și descoperă peste 200 de dosare inedite prezentate în premieră, cu documente valoroase legate de starea civilă a arhitecților interbelici, cu fotografii personale, diplome și recomandări profesionale scrise din partea comanditarilor. O colecție unică de documente și planuri.

În anul 1937, lui Alexandru Zaharia i se contestă până și diploma de arhitect obținută în Germania, sub pretextul veridicitații ei

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Singurele documente despre arhitrectul Alexandru Zaharia le avem datorită cercetării istoricului de artă Oana Marinache, cu care am avut plăcerea să colaborez. Din aceste documente publicate pe platforma arhivadearhitectură.ro aflăm că Alexandru Zaharia a studiat în Germania și că avea două licențe. În dosarul de cazier publicat de Oana Marinache este trecut sub numele de Zachary Alexandru, iar în viața privată se prezenta drept Alexandru Zusman Zaharia. Născut în anul 1892, fiul comerciantului Maier Zaharia, depune în anul 1923 cererea de încetățenire, care îi va fi contestată ulterior. A absolvit Școala Tehnică Superioară din Berlin în anul 1914 și a obținut titlul de inginer. Ulterior, va primi și diploma de arhitect absolvind Înalta Școală Tehnică Superioară Regală Bavareză din Munchen, în anul 1918. În anul 1937 i se contestă însă până și diploma de arhitect obținută în Germania sub pretextul veridicității acestora. In realitate era un plin fenomen de antisemitism, prin care vor trece majoritatea arhitectilor ‘cetățeni români de religie mozaica’. Zaharia mai era considerat a fi un favorit al camarilei Regelui Carol al II-lea, un apropiat al Elenei Lupescu”.

Plan situație, Palatul Franasovici, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
carol, al II-LEA
Arhitectul Alexandru Zaharia făcea parte din anturajul Elenei Lupescu si al Regelui Carol al II-lea. Foto credit: Wikimedia.
Alexandru Zaharia proiecta vile pentru elite, pentru politicieni și oameni de afaceri

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Arhitectul Alexandru Zaharia avea o pregătire excepțională. În București a proiectat Micul Palazzo al Adinei Woroniecka, adică transformarea spațiilor anexe din spatele Palatului lui Tache Ionescu, Vila Arethia și Gheorghe Tătărăscu (strada Polonă nr 19, (proiect realizat împreună cu Ion Giurgea în anul 1935), Palatul Adinei Woroniecka din Șoseaua Kiseleff nr 7, Vila Kalinderu și Danielopol din Piața Cantacuzino nr 3, (1934, lucrare inedită), Casa V.Tilea, Vila Grigore Gafencu, Casa Carp, Casa actriței Elvira Godeanu, Vila George Negropontes și Palatul Regal de la Scroviștea, lucrare demarată în anul 1938 și demolată în anul 1959, ș,a.m.d Trebuie menționată și vila Șambelanului Casei Regale a Principesei Elisabeta, inginerul Alexandru Scanavi. Deci, avea o clientelă cu totul excepțională”.

Palatul Adinei Woroniecka din Șoseaua Kiseleff nr 7 a fost proiectat de Alexandru Zaharia. Foto credit: Bucurestii noi si vechi.
„Cu un an inainte de a începe proiectul Palatului Franasovici, Al. Zaharia terminase vila prim ministrului, Gheorghe Tătărăscu. Era un arhitect al vedetelor”

B365. ro: Cum se întâlnește cu omul politic și diplomatul aromân, Richard Franasovici?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Mai mult ca sigur că fiind un preferat al Elenei Lupescu, fiind considerat că făcând parte din camarila Regelui Carol al II-lea, avea acces la cercuri foarte înalte. Poate că a fost recomandat chiar de cabinetului prim ministrului, Gheorghe (Guță)Tătărăscu. De altfel, cu un an inainte in 1935, terminase vila lui Gheorghe și Aretha Tătărescu și era o vedetă, devenise un arhitect al vedetelor, al elitelor țării. Toți doreau să aibe o casă proiectată de Alexandru Zaharia. Și este clar că era deja un nume, era pe val în anul 1936, la data la care se autorizează Palatul lui Richard Franasovici”.

B365. ro: Care este povestea construirii Palatului din strada Pitar Moș?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pe teren se știe că a existat o casă mai veche și proiectul în sine se numea Transformare a imobilului din Pitar Moș, deci era o lucrare de amenajare și de transformare, de modificare. A existat o construcție anterioară acolo, care apare și în planurile de autorizare. Mai multe proiecte din acea perioadă au pornit în acest mod. Alexandru Zaharia nu a demolat casa existentă, ci a transformat-o într-una mediteraneană pe un teren îngust, înghesuit”.

Parter, Palatul Franasovici, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Franasovici este unul dintre cele mai frumoase și mai echilibrate proiecte ale lui Alexandru Zaharia”

B365. ro: La celelalte imobile proiectate de Alexandru Zaharia se păstrează stilul mediteranean?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “ Ce imi place însă la vilele lui Tătărăscu, la cea a lui Viorel Tilea sau Alexandru Scanavi este faptul că se văd elemente de adaptare a acestui stil mediteranean, Alexandru Zaharia venind cu elemente de limbaj autohton, neoromânești, adaptând aceste case mediteraneene la modă, într-un spirit local. La vila Franasovici, Zaharia realizeaza insa altceva. Într-o prima fază alege un limbaj al clasicismului francez ușor baroc, iar pe șantier proiectul se transformă într-un mod strălucit de arhitectură mediteraneană. Este un caz excepțional în care o soluție pornită, autorizată, se va modifica într-un mod mult mai bun decât ceea ce fusese autorizat. La fel se va întâmpla și la Blocul Florentin, un proiect inițiat într-un limbaj sec și anost se transformă într-o minune pe teren. Palatul Franasovici este unul dintre cele mai frumoase și mai echilibrate proiecte ale lui Alexandru Zaharia. Remarcabil este și ce oferă orașului. Și aceasta este marea noutate a stiulului mediteraneean, el este benefic și pentru cei care locuiau în astfel de case, dar reprezintă și o prezență urbană strălucită”.

In palatul lui Franasovici a avut loc petrecerea de logodnă a industriașului Maxx Auschnitt. Logodnica purta un diamant pătrat de mare preț

Ziarul Fruncea din anul 1936, 22 decembrie titra: “Dl. Max Auschnitt se căsătorește cu o domnișoară din societatea ardeleană. O logodnă care face zgomot”. Unul dintre cei mai puternici oameni din România, proprietar al unor uzine importante din Banat și Vechiul Regat, d. Max Auschnitt, se căsătorește cu fiica frumoasă a dlui Pordea, vicepreședintele Senatului. Logodna a avut loc la 2 decembrie și cu câteva zile înainte avusese loc la d. Ministru Franasovici, prezentarea în lume a domnișoarei Pordea, cu ocazia unei serate. Dra Pordea purta cu acest prilej un diamant pătrat de mare preț, cadoul logodnicului. Idila zice că s-a legat la Karlsbad, în vara trecută. Se svonea însă între timp că nababul industriei metalurgice române s-ar căsători cu fiica celui mai bogat și singurul maharajah indian alb, dar a ales-o pe dra Pordea”.

B365.ro: Dacă pereții Palatului ar vorbi multe ar avea de spus. În perioada interbelică aici a avut loc o serată dată în cinstea logodnei lui Max Auschnitt. Ce stiți in mod cert?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Richard Franasovici era prieten cu Malaxa, cu Max Auschnitt, iar marile recepții ale Bucureștilor aveau loc în această casă. Aici o va cunoaște Max Auschnitt pe viitoarea sa logodnică, domnișoara Bordea, și va avea loc o recepție despre care au scris ziarele vremii. Ulterior în vilă va locui Mihail Sadoveanu, și se pare că i-a plăcut foarte mult reședința. Sadoveanu a locuit în mai multe case din București, dar de aceasta s-a legat cel mai mult. Se spune că ministrul de interne, Theohari Georgescu i-a propus să ii aducă un paznic și l-a întrebat cum vrea să fie acest bodyguard. Sadoveanu a avut o singură pretenție: să știe să joace șah. Și venea milițianul cu tabla sub braț la muncă și juca șah cu Sadoveanu. Pe clădire există o placă comemorativă pentru Sadoveanu, însă din păcate nu există una și pentru arh. Alexandru Zaharia. De altfel, pe niciunul dintre proiectele lui Zaharia nu există nici cea mai mică mențiune a numelui său. Ceea ce este o imensă nedreptate adusă unui arhitect care a făcut lucrări de o asemenea calitate în București”.

max, auschnitt
„Richard Franasovici era prieten cu Malaxa, cu Max Auschnitt, iar marile recepții ale Bucureștilor aveau loc în această casă. Aici o va cunoaște Max Auschnitt pe viitoarea sa logodnică, domnișoara Bordea, și va avea loc o recepție despre care au scris ziarele vremii”. in imagine, Max Auschnitt. Foto credit Wikimedia.
Mihail Sadoveanu juca șah cu milițianul care îl păzea
“Când Sadoveanu a ajuns în funcții reprezentative i s-a pus milițian cu post fix la poarta din strada pitar moș. Se spune că ministrul Theohari Georgescu i-a atras atenția că are nevoie și de un însoțitor permanent în casă, la birou și în mașină, un fel de body-guard cu funcție dublă: “și de a te apăra, și de a observa și raporta tot ce faci”. Conu Mihai a făcut întâi un semn de acceptare, apoi s-a mișcat și a ridicat degetul ca și cum s-ar fi răzgândit. -Aveți ceva împotrivă? -Da, a răspuns taciturnul. -Să știe șah. A doua zi s-a prezentat la el un agent între două vârste, cu o cutie de șah la subsuoară. Sadoveanu a evaluat valoarea pieselor de fildeș, apoi i-a indicat: Șezi în camera de alături. Vii aici cu tablă, întotdeauna după ce îmi iau micul dejun”, Corneliu Leu, “Amintiri din Casa Scriitorilor”.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

B365.ro: De ce trebuie să prețuim lucrarea lui Alexandru Zaharia? Ce rămâne peste ani?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “ Prin acest proiect, Alexandru Zaharia exprimă cu exuberanță acea versatilitate stilistică a perioadei interbelice, acea lejeritate creativă a arhitecților ce lucrau simultan în 4 stiluri diferite, atât istoriciste cât și de tip modernist. Din păcate, acest fenomen interesant, această libertate asumată responsabil s-a pierdut complet dupa instaurarea comunismului, marea majoritate a arhitecților rămânând până în ziua de astăzi tributari oricarui trend la modă, în spirit de turmă”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu

EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București

Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului

 

 

Cookies