Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată

La sfârșitul anului 2019, Primăria Capitalei anunța o fulminantă realizare: finalizarea lucrărilor de reparații și refacere a fațadei Palatului Imobiliara din Calea Victoriei, nr. 48-50, monument istoric.

Imobilul, de pe care cădea tencuiala, a fost proiectat în anul 1911 de doi mari arhitecți, Eracle Lăzărescu și Arghir Culina, fațada fiind semnată de arh. Paul Smărăndescu.

Edificiul este compus din doua corpuri așezate de-o parte și de alta a Pasajului Victoria, cale de acces care unește Calea Victoriei cu strada Academiei. Palatul văzut de pe Calea Victoriei arată frumos, o carte de vizită pentru batrâna arteră, dar dacă intri în Pasajul clădirii, vezi decăderea în toată splendoarea sa.

La parterul imobilului a funcționat mult timp Teatrul de Papuși Țăndărică.

Comunicatul PMB lăuda repararea acoperișului și a fațadei, fără să se sufle o vorba însă despre consolidarea clădirii, încadrată în anul 1998 în clasa a III-a de risc seismic (expert atestat M. Darie).

Între timp, impunătorul imobil, cu o vechime de peste 100 de ani (a fost construit în 1913), a dispărut de pe Lista imobilelor cu risc seismic din București a PMB.

În categoria de risc seismic Clasa III = Urgență 3 intră clădirile care pot suferi avarii minore în cazul unui seism. Astfel, poate cădea tencuiala, pot apărea fisuri și crăpături la pereți, fără ca viața locatarilor să fie pusă în pericol.

Palatul Imobiliara, opera a trei mari arhitecți: Arghir Culina, Eracle Lăzărescu și Paul Smărăndescu

Istoricul de artă Oana Marinache a descoperit în arhive dosarul de autorizare al impunătorului edificiu și putem spune acum întreaga istorie a acestei clădiri emblematice pentru Calea Victoriei de început de secol XX.

 Mai jos, interviu cu Oana Marinache.

Palatul Societății Imobiliara (regim de înălțime de 6 etaje, cu 30 de apartamente), se află situat vis-a-vis de Palatul Telefoanelor și are un pasaj cu valoare de raritate, Victoria, un spațiu urban spectaculos, neexploatat la adevărata sa valoare.

Pasagiul Victoria adăpostea bodega-zahana Mercur, unde se mânca cea mai bună ciorbă de burtă. Aici s-a deschis primul restaurant chinezesc din București (1940)

“Unul din subsolurile Pasajului Imobiliară a găzduit, începând cu 1940 până în anii ’50, localul Fu-Chang, primul restaurant cu specific chinezesc din București. Având în vedere că avea adăpost de bombardamente, acesta devine în anul 1944, în plin război, local de lux, frecventat de lumea bună a Bucureștiului. Un alt local care a funcționat în Pasajul Victoria a fost bodega-zahana “Mercur”, cu cea mai bună ciorbă de burtă și tuslama, deschisă în anul 1933. Pe la mijlocul secolului XX este menționată la subsolul din centrul pasajului și parfumeria ”La Panaitopol”, de unde bărbații cu ștaif își puteau achiziționa colonia la modă Paciuli, importată din India”, sursa informații Agerpres.

Ziarele din perioada interbelică amintesc de Pasagiul Imobiliara drept un spațiu vibrant dedicat comerțului. Aici se afla un magazin de muzică și casa de modă Maison Suzanne “care angajează lucrătoare, jupiere și ajutoare, brodeuze”, dar și “Drogherie Românească”, cea mai elegantă și mai bine asortată grogherie din țară. Ziarul Cuvântul din martie, 1931, relatează  “Dramatica sinucidere din Pasagiul Imobiliara. O tânără menajeră se aruncă dela al patrulea etaj. Cauzele sinuciderii”.

“Tânăra era menajera unui avocat și acum era servitoare la d. Carol Rosenfeld, domiciliat în Pasagiul Imobiliara. Ecaterina Burowitchi se plângea că unul dintre foștii stăpâni la care slujise mai mult timp, nu-i plătise. Sâmbătă a fost la medic și a aflat că are cancer. Dându-și seama că salvare nu există, a decis să-și curme zilele. Vecinii au văzut-o escaladind grilajul etajului spre pasaj. Nimeni nu bănuia ce plănuia”.

“După trei luni de muncă, fațada imobilului, plină de ornamente arhitecturale, nu mai este un pericol pentru trecători”

În perioada interbelică, la parterul Palatului Imobiliara se afla celebrul cinematograf Select, apoi aici a funcționat Teatrul de Păpuși și Marionete Țăndărică, Sala Victoria. În prezent, Teatrul s-a mutat. În 2017, PMB anunța că au fost prevăzute fonduri în vederea expertizării pentru Teatrul de Animație Țăndărică, alături de alte 9 clădiri centrale “care necesită consolidare și care se află în proprietatea statului, urmând a se decide în Consiliu dacă finanțarea se va face din bugetul local sau în parteneriat public privat”. S-a întâmplat însă doar cosmetizarea fațadei Palatului Imobiliara, imobilul fiind inclus pe lista de Reabilitare arhitectural-ambientală a fațadelor.

“Clădirea din Calea Victoriei nr. 48-50, cunoscută și sub numele de Palatul Imobiliara, unde în trecut a funcționat sala Teatrului Țăndărică, a revenit la strălucirea de altădată. După trei luni de muncă, fațada imobilului, plină de ornamente arhitecturale, nu mai este un pericol pentru trecători, ci poate fi admirată la adevărata ei valoare”, anunța pe atunci primarul general Gabriela Firea, pe pagina sa de Facebook.

Palatul Imobiliara, împușcat în decembrie 1989. “După 30 de ani au mai fost găsite în ziduri și tâmplărie urme ale gloanțelor”

“Fațada clădirii Imobiliara a avut de suferit din cauza intemperiilor, însă, și evenimentele din decembrie 1989 și-au lăsat amprenta. Chiar și după 30 de ani, încă au mai fost găsite în ziduri și tâmplărie urme ale gloanțelor trase în timpul Revoluției. Toate ornamentele, multe dintre ele distruse aproape în totalitate, au fost refăcute în atelierul special amenajat în clădire. Toată fațada a fost reparată cu tencuiala praf de piatră, fiind același material și aceeași nuanță cu tencuiala originală. Echipa de specialiști restauratori care a lucrat la refacerea fațadei a primit și aprecierile asociației de proprietari din acest imobil”, se spune în comunicatul PMB.

Palatul Imobiliara nu se mai află pe Lista imobilelor cu risc seismic, deși cele doua corpuri de clădire care străjuiesc Pasajul Victoria nu au fost consolidate

B365.ro: Oana Marinache, ați descoperit dosarul de autorizare al Palatului Societății Imobiliara (cel mai mare dezvoltator imobiliar din București la început de secol XX) cu mare bucurie. Ce informații noi aduce documentul?

Oana Marinache: Cu mare bucurie am descoperit chiar două dosare 462/1911 și 529/1912 la Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale. Din această documentație aflăm multe lucruri și ne dăm seama cât de greu a fost edificată o astfel de clădire monumentală pe Calea Victoriei. Cât efort a fost depus dincolo de investiția financiară, mă refer aici la partea tehnică și artistică. Este foarte interesant că cei doi arhitecți, Erache Lăzărescu și Arghir Culina propun inițial o fațadă eclectică mai sobră, care se încadrează în specificul zonei, dar se pare că aceste elemente nu au fost suficiente pentru Societatea Imobiliara, astfel încât pe parcursul lucrărilor a intervenit colegul lor, arhitectul Paul Smărăndescu. Deci avem un proiect semnat de doi arhitecți mari cu o fațadă eclectică mult mai decorată, propusă de Paul Smărăndescu.

„Avem trei arhitecți foarte cunoscuți care își lasă amprenta asupra acestui edificiu și aduc o imagine modernă Căii Victoriei anilor antebelici”

Din dosar vedem și cu ce soluție tehnică s-a conceput Pasajul Victoria, un corp mai lung în partea dreaptă, alt corp mai îngust în latura stângă până în spatele Hotelului Paris/Muntenia (despre care vom vorbi în curând) și această cale de acces între Strada Academiei și Calea Victoriei, un gang – curte de lumină, o zonă pe care o putem și noi străbate astăzi și să aspirăm la un mod de locuire francez. Volumele construite, corpurile clădirii se află de o parte și de alta a acestui gang, construcții care în timp fiind rentabile devin o sursă de venit pentru Societatea Imobiliara și sunt supraetajate. Tot timpul li se cere arhitecților Lăzărescu și Culina să remodeleze, să mansardeze, să transforme aceste spații după dorința proprietarilor, în vederea închirierii.

„Nu s-a făcut însă o restaurare temeinică a clădirii, a fost mai mult o cosmetizare”

B365.ro: Cum comentați reabilitarea fațadei proiectate de arh. Paul Smărăndescu?

Oana Marinache: Fațada a fost reablitată, dar nu cred că s-a intervenit în vederea consolidării structurii. Clădirea a fost înfrumusețată, mai mult a fost refăcută tencuiala fațadei dinspre Calea Victoriei. Nu s-a făcut însă o restaurare temeinică a clădirii, a fost mai mult o cosmetizare.

B365.ro: Cum a început povestea Palatului Imobiliara?

Oana Marinache: Societatea Imobiliara este implicată într-un proiect important pentru modernizarea Căii Victoria, în paralel cu reconstrucția Palatului Luvru despre care am povestit în articolul anterior. Ea demolează în 1911 casa Marcuș pentru a elibera terenul cuprins între strada Academiei și Calea Victoriei nr. 60 (azi nr. 48-50) și depune un proiect inițial pentru Hotelul Victoria, semnat de arhitecții Eracle Lăzărescu și Arghir Culina. (S.M.B.A.N., fond P.M.B. Serviciul Tehnic, dosar 462/1911).

Valoarea investiției declarată inițial a fost de 1 milion lei pentru o clădire cu parter, mezanin, trei etaje, 2 mansarde. Fațada depusă spre autorizare este foarte asemănătoare cu cea realizată, în privința golurilor și a spațiilor vitrate, însă mai sobră. Cândva, pe parcursul realizării proiectului, fațada a fost modificată de arhitectul Paul Smărăndescu.

Palatul Imobiliara, două corpuri de clădire dedicate birourilor, cu un pasaj dedicat comerțului

Oana Marinache: În proiectul lor inițial, Lăzărescu și Culina concep 2 corpuri de clădire cu un pasaj care va fi cunoscut și el după denumirea societății comanditare, Pasajul Imobiliara. Aici vor fi firme, birouri de închiriat printre care și biroul lor de arhitectură cu adresa în str. Academiei nr. 19-21. La parter cele două corpuri au fost proiectate diferit: corpul din stânga avea 4 prăvălii spre Calea Victoriei și alte 4 mai înguste înspre pasaj iar corpul din dreapta avea 2 prăvălii mici spre Calea Victoriei, restul spațiului fiind ocupat de sala de spectacole. (Idem, dosar 529/1912).

Inițial, clădirea trebuia să aibă funcțiunea de hotel de lux cu 300 de camere, 300 de băi

Oana Marinache: În septembrie 1912 arhitecții cer schimbarea funcțiunilor, dar construcția își menține coordonatele tehnice: 6 etaje și mansardă, cu o suprafața construită 1466 m.p. Dacă vă uitați cu atenție pe fațada propusă spre autorizare, apare firma luminoasă ”Hotel” și deasupra intrării de la parter stătea scris ”Hotel Imobiliara”.

În fișa sa de înscriere în Uniunea Arhitecților din România (1953), Arghir Culina oferă mai multe detalii despre clădirea inițială care ar fi trebuit să aibă 300 camere cu 300 de băi, precizând că ajungând la nivelul al șaselea, Societatea Imobiliara renunță la ideea de hotel și interioarele sunt reproiectate pentru a avea și apartamente.

Sala de spectacole prevăzută în proiect a devenit Cinema Select, apoi Teatrul de Păpuși Țăndărică

Clădirea a fost realizată de antrepriza inginerului Tiberiu Eremie, având funcțiuni mixte: prăvălii, apartamente, birouri și o sală de spectacole. În august 1913 se fac modificări la sala de spectacole luată în antrepriză de Ranetti, aici funcționând ulterior Cinema Select apoi Teatrul de păpuși Țăndărică.

“Inclusiv biroul de arhitectură al arhitecților Lăzărescu și Culina se afla în unul dintre corpurile Palatului Imobiliara”

B365.ro: De ce a schimbat Societatea Imobiliara destinația clădirii?

Oana Marinache: Schimbarea funcțiunii inițiale de hotel trebuie pusă și pe seama pierderii clădirii Hotelului/Palatului Luvru din imediata apropiere, unde își aveau inițial sediul. Chiat în timpul autorizării proiectului pentru hotel s-a întâmplat incendiul de la Hotelul Luvru. Societatatea Imobiliara a căutat imediat să modifice proiectul. Ceea ce trebuia să fie Hotelul Victoria s-a transformat într-o clădire cu funcțiuni multiple, cu prăvălii la parter și cu sală de spectacole, de festivități, de teatru. Putem observa și astăzi aceste spații mari vitrate, cu un arc potcoavă foarte amplu. La etajele superioare avem birouri, spații care vor găzdui sedii de firme, inclusiv biroul de arhitectură al arhitecților Lăzărescu și Culina a fost organizat într-unul dintre corpurile Palatului Imobiliara. Și cu siguranță acolo au fost și camere de închiriat.

La fel de interesantă este și istoria clădirii în perioada anilor ’20, documentare pe care am realizat-o în arhiva Primăriei Generale pentru monografia în curs de apariție la Editura Istoria Artei. Proprietatea a fost preluată de Societatea Anonimă de Construcții ”Victoria”, administrator fiind inginerul I. G. Cristescu. În iunie 1923 el îi va cere arhitectului Culina să facă diferite adaosuri mai ales că se menționează că un incendiu a afectat clădirea în 1916. Autorizația nouă a fost obținută pentru adăugarea a două etaje și o mansardă la aripa din stânga, în locul celor distruse de foc. Au fost amenajate 2 holuri, 13 camere, o cămară, 2 băi și 3 closete la etajele V și VI, precum și 6 camere cu un closet în mansardă. Lucrările au costat 2,3 milioane lei și au avut loc între august 1923 și octombrie 1924. În octombrie-noiembrie 1923 Culina primește o nouă solicitare din partea Societății Victoria, de data aceasta fiind vorba despre extinderea aripii din dreapta (cu două etaje cu mansardă) a Pasajului din Calea Victoriei-str. Academiei. Se dorea și realizarea unei mansarde peste cea existentă la bulevard, lucrare care nu a mai fost executată însă.

Inginerul Cristescu a fost arestat însă nu știm care a fost destinul său în perioada comunistă

Cu ajutorul periodicelor de epocă aflăm că inginerul Cristescu a mai deținut Hotelul Excelsior din str. Academiei 30; acesta a fost și el bombardat în 1944 și nu a mai fost refăcut. În ruinele sale s-au găsit în 1948 peste 3100 de monede de aur de diferite origini, proprietarul fiind acuzat că le-a ascuns. Inginerul Cristescu a fost arestat însă nu știm care a fost destinul său în perioada comunistă. (Scânteia nr. 1146, 16 iunie 1948). În 1950 i s-au naționalizat Societății Victoria 158 apartamente, în str. Academiei 19 și Calea Victoriei 48-50 precum și în str. Principatele Unite 2.

Seria aceasta de articole-redescoperiri ale lucrărilor arhitectului Arghir Culina include nici mai mult și nici mai puțin de 10 lucrări în București, un proiect de amenajare a camerelor Hotelului Continental, un proiect nerealizat al unui Hotel Bratu (probabil Griviței), un Hotel Popescu la Craiova și Hotelul Ramzi în Smirna. Dintre cele 10 construcții din centrul Bucureștiului, șase sunt încă în picioare, dar fiecare a cunoscut vitregiile timpurilor.

Mai multe povești vom descoperi și în cadrul unor tururi ghidate pe care vi le propun în perioada următoare, când sărbătorim ziua de naștere a arhitectului aromân Arghir Culina, pe 15 iulie:

• Vineri, 12 iulie 2024, ora 18:30 Traseu Arghir Culina în estul capitalei
• Sâmbătă, 13 iulie 2024, ora 18:00 Traseu Arghir Culina în centrul capitalei
• Duminică, 14 iulie 2024, ora 18:00 Traseu Arghir Culina în nordul capitalei 

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU

• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care