Palatul de pe „Maidanul lui Duca”. Povestea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, sediul Primăriei Capitalei de azi

15 sept. 2022
2412 Afișari
Palatul de pe „Maidanul lui Duca”. Povestea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, sediul Primăriei Capitalei de azi
Palatul de pe „Maidanul lui Duca”. Povestea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, sediul Primăriei Capitalei de azi. Sursa foto: București Centenar

Peste drum de Parcul Cișmigiu se află una dintre cele mai impunătoare clădiri din întregul București – este vorba despre Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, locul unde astăzi își are sediul Primăria Capitalei. În următoarele rânduri vă vom prezenta povestea acestei clădiri de patrimoniu, care a găzduit de-a lungul unui secol atât un comandament militar de ocupație cât și sediul Primăriei Municipiului București.

Bucureștiul a început să capete în timpul domniei regelui Carol I aerul de capitală europeană după care râvnea elita orașului și care a culminat în cele din urmă la începutul secolului XX. În oraș începeau să apară din ce în ce mai multe clădiri elegante, ridicate cu bun gust, majoritatea fiind realizate după stilul ecletic francez. Noile clădiri erau ridicate cu precădere de locuitorii înstăriți ai Capitalei, dar și de instituțiile statului. Astfel, printre cele mai importante astfel de sedii amintim clădirea Ministerului de Război, Ministerul Lucrărilor Publice sau Ministerul Agriculturii.

Povestea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, sediul de azi al Primăriei Capitalei

Palatul Ministerelor Publice, de departe una dintre cele mai impunătoare clădiri de pe Bulevardul Elisabeta, este opera arhitectului Petre Antonescu, mintea din spatele mai multor clădiri-simbol pentru București: Facultatea de Drept, Arcul de Triumf, Banca Marmorosch, Societatea Politehnica, Palatul Artelor din Parcul Carol (demolat în prezent) și lista poate continua. Palatul este amplasat peste drum de parcul Cișmigiu, pe o parcelă care acum mai bine de un secol era cunoscută drept „Maidanul lui Duca”.

Construcția Palatului Ministerului Lucrărilor Publice a început în anul 1906, sub atenta îndrumare a inginerului Elie Radu, care a proiectat fundația cu un radier general din beton armat de un metru grosime și a decis utilizarea planșeelor de beton armat.

ministerul lucrarilor publice - bucuresti centenar
Sursa foto: București Centenar

Din punct de vedere arhitectural, clădirea a fost realizată în stil tradițional neo-românesc, fiind prezente o mulțime de elemente specifice stilului creat de arhitectul Ion Mincu: foișorul, arcadele trilobate, includerea acoperișului în imaginea fațadei ca element de ornament, utilizarea țiglei ceramice dar și realizarea marchizelor din lemn. Printre ornamentele utilizate cel mai des pentru interiorul și exteriorul acestui palat amintim nodurile și frânghiile, coloanele răsucite, scara centrală a palatului (unde în prezent au loc conferințele de presă) precum și cupola bizantină de deasupra acesteia.

Clădirea a fost construită în mai multe etape. Prima etapă, cea principală, a fost încheiată în 1910 și a presupus realizarea demisolului, a parterului și a două etaje. Cu acest prilej Monetăria Națională a bătut o monedă comemorativă, care avea gravată pe o parte fața regelui Carol I și pe cealaltă față Palatul Ministerului Lucrărilor Publice. A doua etapă a fost realizată între anii 1948 și 1950 și a vizat extinderea cu al treilea etaj și chiar cu al patrulea în anumite zone.

De la Comandatura Generală Germană la sediul Primăriei Capitalei – toate sub același acoperiș

La doar șase ani de la inaugurare, în timpul Primului Război Mondial, palatul a devenit sediul comandaturii armatei germane, fiind rechiziționat de nemți pe parcursul ocupației acestora. Totuși, în perioada interbelică aici a fost păstrat sediul Ministerului Lucrărilor Publice, acest fapt fiind continuat până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Palatul a fost puternic avariat de bombardamente, astfel că a fost necesară reconstruirea parțială și extinderea, proceduri realizate sub îndrumarea lui Petre Antonescu, care devenise între timp președintele Ordinului Arhitecților din România.

Din 1948, palatul a adăpostit Primăria Generală a Capitalei, instituție redenumită în Sfatul Popular al Capitalei. Acest lucru s-a petrecut neîntrerupt până în 2010, când instituția primăriei a fost mutată provizoriu pe Splaiul Independenței, într-o clădire pentru care se achitau 300 de mii de euro lunar, fiind achitați circa 20 de milioane de euro pe chirii până în 2016, când Primăria Capitalei a revenit „acasă”.

Lucrările de consolidare, în valoare de 28 de milioane de euro, au fost încheiate în decembrie 2016 și au presupus o metodă inedită de izolare antiseismică, prin decuplarea structurii de vibrațiile terenului și instalarea de izolatori antiseismici, o metodă folosită și la Arcul de Triumf din nordul orașului.

CITEȘTE ȘI

Evenimentele din București deviază autobuzele liniilor 361 și 783. Traseele se modifică în perioada 16-19 septembrie

S-a aflat! Planul machiavelic al lui Nicușor Dan pentru femeile din București

Statuia din bronz pe care lângă trecem, fără să știm, în București. De ziua lor pompierii, unii dintre cei mai iubiți salvatori din România, au sărbătorit discret

Cookies