Palatul Dacia-România, viitorul sediu al Pinacotecii București, e ținut în viață de ArtSafari și așteaptă restaurarea. “Clădirea are probleme variate” | Interviu cu Adrian Majuru, manager MMB

La începutul anului 2023, Primarul Nicușor Dan anunța că Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a solicitat fonduri de finanțare prin programul PNRR pentru consolidarea și restaurarea unor clădiri monument istoric de interes public. Printre ele se află și Palatul Dacia – România, viitorul sediu al Pinacotecii București (strada Lipscani nr. 18-20), Casa Gheorghe Tattarescu (strada Domnița Anastasia nr. 7) și Palatul Voievodal Curtea Veche (strada Franceză nr. 21-23.

Mai jos, interviu cu Adrian Majuru, Manager MMB, despre cât de apropiat este viitorul în care vom avea Pinacotecă iar Palatul Voievodal Curtea Veche va fi redeschis publicului.

Adrian Majuru este Manager al Muzeului Municipiului București și profesor asociat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București.

• Povestea Pinacotecii București este aici: Clădire istorică a Bucureștiului salvată. Palatul bancar Dacia-România, de pe Lipscani, va fi restaurat și va deveni Palatul Pinacotecii, o mare galerie de artă

B365. ro: În ce stadiu se află demersurile MMB pentru consolidarea și restaurarea clădirilor Palatul Dacia -România, Casa Memorială GheorgheTattarescu și Palatul Voievodal Curtea Veche?

Adrian Majuru, Manager MMB: “Cea mai aproape de start este Casa Memorială “Gheorghe Tattarescu”, deoarece programul de finanțare PNRR a avizat dosarul. A fost primul dosar pe care l-am depus. La câteva luni distanță i-a urmat dosarul Palatului Dacia-România, este în curs de avizare și acum așteptăm”.

• Povestea Casei Memoriale „Gheorghe Tattarescu” este aici: Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han

“ArtSafari leagă imaginea colectivă de ideea de galerie de artă, pentru că galerie de artă trebuie să fie acolo și nu altceva”

B365.ro: Aveți speranțe mari?

Adrian Majuru, Manager MMB: “Ne punem cea mai mare speranță în această finanțare, mai ales că nu este vorba despre o sumă mică. Este bine să vină antreprenori care să aibă forța de a înțelege varietatea de intervenții legate de imobilul Palatului Dacia – România. Clădirea nu prezintă probleme grave, însă ele sunt foarte variate. De la stucatură sau restaurare de piatră, lemn, fier forjat, etc. Trebuie să ai mai mulți colaboratori, experți acreditați de Ministerul Culturii, care să realizeze o intervenție integrată, așa cum prevede și proiectul”.

Adrian Majuru, MMB: “În momentul de față, deși Palatul Dacia – România este o clădire dezafectată, acolo se desfășoară proiectul ArtSafari în parteneriat public-privat. Din punctul meu de vedere, sunt trei motive pentru care sprijinim acest proiect. În primul rând, ArtSafari păstrează clădirea într-o stare de funcționare latentă, ajutând să nu se degradeze. În al doilea rând, ArtSafari leagă imaginea colectivă de ideea de galerie de artă, care trebuie să fie acolo și nimic altceva. Și trei, în fiecare fragment de proiect al ArtSafari este inclusă și ideea de Pinacotecă. Această investiție, că până la urmă este o investiție, ajunge și în zona de interes a Pinacotecii, nu numai prin valorificarea de exponate și implicarea colegilor noștri în zona de artă, dar și prin publicarea repertoarului Pinacotecii. Anul trecut am publicat, cu sprijinul ArtSafari, cel de-al doilea volum al repertoarului Pinacotecii. Există chiar și un sprijin legat de schimbarea ramelor pentru tablourile care ajung să fie expuse la Palatul Dacia-România”.

“Zonele unde interferează generații sunt de bun augur și de viitor; așa ar trebui să fie dinamica în orice instituție culturală”

B365.ro: Ajung foarte mult tineri la ArtSafari, au un marketing foarte bun, sunt vii, au succes.

Adrian Majuru, Manager MMB: “Conceptul ArtSafari este foarte dinamic și îi adună laolalata pe cei care sunt tineri sau de vârstă mijlocie cu profesioniștii, cu experții în artă. Iar zonele unde interferează generații sunt de bun augur și de viitor și așa ar trebui să fie dinamica în orice instituție culturală.  De aceea a apărut Asociația “Prietenii Pinacotecii”, care să sprijine ca un culoar în mecanism și zona aceasta de interferență public-privat. Să implice mai mult comunitatea într-un demers care își propune să realizeze o galerie de artă la standarde europene.  Pe de-o parte, galeria să aibă interactivitate, iar pe de altă parte să existe o extensie a temei expuse în sens antropologic, deși în zona artelor este mai complicat să schimbi liniaritatea, pentru că trebuie să ai referințe legate de autor, de școala din care face parte lucrarea, acestea sunt obligatorii”.

“Aș vedea Pinacoteca București și cu mobilier din alte colecții, care să ambienteze perioada școlii de pictură și modul în care a trăit autorul”

Adrian Majuru, Manager MMB: “Ne dorim ca acest proiect al Pinacotecii să aibă și componente de artă decorativă, pentru că MMB are și astfel de colecții. Aș vedea Pinacoteca și cu mobilier din celelalte colecții care, practic, să ambienteze perioada școlii de pictură sau modul în care a trăit autorul. Are importanță și ce obiecte avea pictorul în atelier sau în casa în care lucra. Vorbim de lucruri pe care nu neapărat le-a atins, dar poate că le-a văzut în alte case. Chiar și vestimentația din epoca respectivă să fie reprezentată”.

“Proiectul Palatul Voievodal Curtea trebuie realuat; ne preocupă faptul că este închis de cam multă vreme”

B365.ro: Palatul Voievodal Curtea veche este tot închis?

Adrian Majuru, Manager MMB: “Șantierul este în continuare oprit și ne preocupă faptul că este închis cam de multă vreme și nu este încă protejat conform normelor. Diligențele noastre au fost înaintate în această direcție. Noul administrator, căruia i-am predat amplasamentul, va trebui să aibă grijă măcar să păstreze rezonabil această situație de provizorat. Proiectul trebuie reluat.  Din ceea ce știu din ultimii 2 ani, proiectul a reintrat în atenția noii administrații. PMB a solicitat o serie de informații la zi legate de situația arheologică, de opinia noatsra legată de schimbările care trebuie făcute în funcție de săpăturile arheologice”.

• Despre Palatul Voievodal Curtea Veche citește aici: Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază

“Palatul Voievodal Curtea veche va fi o agora unde publicul va schimba idei; va fi un muzeu multifuncțional”

Adrian Majuru, Manager MMB: “Palatul Voievodal Curtea veche va fi un muzeu multifuncțional. Va exista un loc unde vom prezenta permanent ceva. Apoi, vor fi alte câteva spații mai mici, unde vom avea o dinamică cu temporarități legate de temele propuse. Și, în fine, va exista un spațiu unde publicul va avea zona de loisir, care înseamnă de la conferințe și dezbateri la concerte de muzică. Va fi o agora unde publicul va putea să schimbe idei”.

“Proiectul de mare amploare al MMB ar putea fi un hub cultural, cum este MuseumQuartier din Viena”

Adrian Majuru, manager MMB: “Însă proiectul de mare amploare, care poate lega acest oraș, este ceva ce acum nu există, dar înțeleg că PMB se gândește la el. Este vorba de un hub cultural care să reunească un muzeu, o bibliotecă și o zonă cu muzică și teatru, unde să se desfășoare ONG-urile cu profile variate de interes cultural.  Să creeze o atmosferă așa cum este cea de la MuseumQuartier din Viena, dar la nivel mult mai mic. Municipalitarea se gândește ca acest hub cultural să fie deschis în fostele garaje RATB de pe strada Berzei. Este o suprafață mare care unește două străzi și acolo se poate lega ceva într-o zonă a Bucureștiului care altfel se duce, dispare”.