Palatul Cotroceni se redeschide publicului. Anunțul, făcut de președintele interimar Ilie Bolojan
Palatul Cotroceni se redeschide publicului. Anunțul, făcut de președintele interimar Ilie Bolojan | Sursa foto: Ilie Bolojan
Palatul Cotroceni – mai exact, spectaculoasa curte interioară, unde se află și biserica – se va redeschide publicului în primăvara anului viitor.
Vom putea vizita iar Palatul Cotroceni – curtea interioară, unde e și Biserica
Anunțul a fost făcut de către președintele interimar Ilie Bolojan, la prima sa conferință de presă de când a preluat mandatul, după demisia lui Klaus Iohannis.
Această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni. Va fi deschisă publicului şi din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica va fi deschisă publicului în aşa fel încât să poată să fie vizitată gratuit fără niciun fel de problemă.
Ilie Bolojan a mai spus că redeschiderea Palatului Cotroceni este „chestiune de transparență și de respect pentru cetățeni”.
Povestea unui simbol al orașului
Palatul Cotroceni, reședința primilor regi ai României, este sediul Administrației Prezidențiale și are o istorie lungă și impresionantă.
Pe acest teren din vestul Bucureștiului, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat, între 1679 – 1681, o mănăstire. Pentru asta, a defrișat o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.
Se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare bisericii episcopale din Curtea de Argeș, precum și grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri.
În istoria Palatului, publicată de Muzeul Cotroceni, sunt subliniate câteva momente definitorii ale ansamblului.
Primul este legat de numele ctitorului, Șerban Cantacuzino (1678-1688).
Al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849 – 1853, 1854 – 1856) care, în 1852, îl reface și modernizează, redecorând palatul domnesc, care a devenit rețedința sa de vară. Pentru a înlesni legătura cu orașul, domnitorul Știrbei a tăiat un drum nou, care a secţionat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
În anul 1883 vechea reședință domnească este dărâmată și, pe locui ei, Carol I ridică actualul Palat, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. După naționalizare, Cotroceniul devine Palatul Pionierilor. După 1990, într-o aripă a Palatului a fost înființat Muzeul Național Cotroceni iar în anul 2004 biserica Mănăstirii a fost parțial refăcută.
Citește și:
Cele mai noi articole
