Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc

Cu o istorie legendară de 300 de ani și după o spectaculoasă perioadă interbelică plină de strălucire, în 1948 Palatul Cotroceni intra în cea mai întunecată etapă a istoriei sale.

Reședința regală a fost golită de toate obiectele de mare valoare, de la argintărie la tablouri, iar o parte din piesele rare de mobilier au ajuns la instituțiile noii puteri populare.

Palatul Cotroceni a scăpat miraculos de la demolarea programată în 1946, dar a fost spoliat de toate bogățiile. Cărțile Regelui Ferdinand au fost arse în curtea palatului

În anii ’50, majoritatea încăperilor fastuoase create de Regina Maria mai păstrau doar mijloace fixe: dulapuri în perete, plafoniere, galerii, apărătoare de calorifere, etc. 

Mai jos, cu documente de arhivă și studii realizate de istoricii Narcis Dorin Ion și Nicoleta Ionescu-Gura, vă spunem povestea dramatică a transformării Palatului Regal în palat al pionierilor, ascensiunea și decăderea celui mai frumos și mai nobil monument de arhitectură al Bucureștiului, “casa de vis” a Reginei Maria.

În anii ’80, Palatul Cotroceni a fost extins, iar aripa veche „Cerchez” a avut parte de o restaurare atentă și foarte reușită sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu. 

Dr. Narcis Dorin Ion: Jaful dezlănțuit de noile autorități a cunoscut forme incredibile -ca și în cazul altor palate, castele sau conace boierești, devastate în anii regimului comunist. Cărțile din biblioteca Regelui Ferdinand – în 1930 se inventariaseră 6.6775 volume legate în piele, mătase sau aur- au fost, în mare parte, arse în curtea palatului.

Piesele rare de mobilier au fost încărcate în camioane și duse pe câmpul Dudești, pentru a fi distruse. Altele au luat drumul I.A.S-urilor și C.A.P-urilor. Ca și cum nu ar fi fost destul, între anii 1949 și 1976 aici s-a organizat Palatul Pionierilor.

Cutremurul din 4 martie 1977 va desăvârși distrugerea palatului. Refăcut între anii 1977 și 1988, sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu, palatul Cotroceni va deveni muzeu la 12 iulie 1991. (Narcis Dorin Ion în volumul “București. În căutarea Micului Paris”, ed. Vremea 2024, pg. 86).

În prezent, Muzeul Național Cotroceni deține un patrimoniu valoros si diversificat: artă plastică, artă decorativă, carte veche și documente, arheologie, etc, dar puține sunt obiecte originale care au înfrumusețat cândva palatul simbol al Bucureștiului.

Vezi și: Grădinile Palatului Cotroceni, paradisul Reginei Maria transformat în teren botanic miciurinist pentru pionieri. Istoria parcului unde meditează președinții

În 1948, din Palatul Cotroceni au dispărut până și covoarele Buhara și perdelele de mătase. Muzeul Româno-Rus a cerut piese de mobilier: 60 de scaune, 2 fotolii, 4 covoare, preșuri, etc.

Un inventar al pieselor de mobilier și al obiectelor de mare preț din Palatul Cotroceni, realizat la 1 iunie 1930, înșiruie numeroasele obiecte de patrimoniu aflate în Salonul de Aur, biblioteca M.S Regelui, salonul mare, antecamera sufrageriei regale, sufrageria regală, salonul doamnelor de onoare, dormitorul (cu vitrină sculptată, cu placă de cristal căptușită cu plus roșu care conținea 5 tăvi, 3 de argint cu servicii și două lucrate cu broderii, 1 tabacheră cu onix și briliante, 24 figuri de jad, 20 de figuri de os, inele cu diamante și diferite obiecte prețioase, lanțuri de mărgele, coliere, cărți, scrinuri aurite.  Lista este uriașă. (Sursa: “Istoria Cotrocenilor în documente (secolele XVII-XX)”, Muzeul Cotroceni)

La Cotroceni exista o bogată colecție de piese de argintărie, proprietatea Reginei Maria, printre care vapoare de diferite mărimi, unele aurite, venite din Coburg

Apartamentul A.S.R. Principesa Ileana conținea obiecte din jad, fotolii din lemn sculptat, scaune italienești cu spate înalt, piedestale, argintărie, cutii de os, cutii încrustate cu sidef, vaze persane, ș.a.m.d.

Cotroceniul avea numeroase tablouri și icoane, covoare Buhara, cuverturi din blană, șaluri turcoise cu fir de aur, perne de catifea, dulapuri antice, mese sculptate, figuri de jad, etc.

Salonul mare era înfrumusețat cu icoane din Spania de mari dimensiuni, perdele de mătase și de Tablourile Coroanei înfățișându-i pe Principele Albert de Saxe-Coburg și Gotha, Principesa Josephina de Hohenzollern, Regina Victoria a Angliei, M. S. Regina Maria-lucrare de Cesare Bertolotti, Principele Leopold și Principesa Antonia de Hohenzollern, un tablou de Franz Roubaud înfățișând “Bătălia între cazaci și turci”, și alte picturi foarte valoroase, mese aurite sculptate cu îngeri, tronuri (lăzi italienești), fotolii îmbrăcate în mătase galbenă, vitrine din mahon, oglinzi, scrin-etajeră albă cu placă de cristal, sfetnice, scaune aurite, o listă uriașă de bogații și de obiecte rare, achiziționate în timp de familia regală.

Salonul de aur (1901), Dormitorul de argint (1905) şi budoarul, Salonul Norvegian (1911) au fost realizate în preajma primului război mondial, urmate fiind de transformările aduse de arh. Grigore Cerchez, în stil neoromânesc: Sufrageria Regală (1913-1915), Marele Salon Alb (1925-1926) și Dormitorul Reginei Maria, redecorat în anul 1929.

Cum a gândit Regina Maria interioarele fastuoase ale Palatului Cotroceni împreună cu arhitectul Grigore Cerchez. Mobilierul din sufrageria regală a fost realizat după schițele suveranei

Mobilierul ales pentru sufrageria regală reprezintă o îmbinare de influențe bizantine și celtice, fiind realizat după schițele reginei Maria. Aceasta a comandat o masă mare, rotundă, sculptată și poleită cu aur denumită “Masa rotundă a regelui Arthur”.

În jurul acesteia erau așezate 24 de scaune poleite în aur. Spătarele aveau desene bizantine cu o simbolistică extrem de sugestivă: cele destinate femeilor includeau arborele vieții, ele fiind dătătoare de viață, iar cele destinate domnilor aveau vulturi, simbolul puterii”, scrie Muzeul Național Cotroceni pe site-ul său.

Sufrageria ciudată cu masă rotundă sub rotundă boltă, masa rotundă care poate fi mărită sau micșorată după oaspeți, dar care rămâne întotdeauna rotundă”, scria Regina Maria, “Casele mele de vis” în “ Boabe de grâu”, 1930.

Palatul Cotroceni a fost proiectat de arh. Paul Gottereau în 1888 și transformat și extins de arh.Grigore Cerchez

Narcis Dorin Ion este istoric, muzeograf și cercetător, cu preocupări profunde privind istoria familiei regale a României, istoria elitelor, a arhitecturii rezidențiale și a monumentelor istorice din România. Din aprilie 2016, Narcis Dorin Ion este manager al Muzeului Național Peleș din Sinaia. Pe lângă numeroase volume și studii, istoricul semnează și impresionanta lucrare, în cinci volume, “Carol al II-lea, un rege controversat”, editura Magic Print, 2020-2012.

Vezi și devalizarea Palatului Elisabeta, în comunism: Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere

Narcis Dorin Ion în “Palate din București”: Sub influența prințesei și apoi a Reginei Maria, Palatul Cotroceni a suferit (între anii 1900-1910) o serie de transformări și amenajări interioare. Prințesa Maria a intervenit după propriul gust în amenajarea Salonului de aur, a Salonului verde, a Dormitorului argintiu, a Salonului Norvegian și a celui de pictură și pirogravura (1905).

Transformările au fost atât de radicale, încât cu greu anumite spații au mai putut fi recunoscute, chiar de către familia regală sau de angajații palatului.

Cel mai impresionant spațiu din Palatul Cotroceni. “Dormitorul Reginei Maria a fost refăcut în stil bizantin combinat cu elemente celtice de către sculptorul Dietz și pictorul Fritz Elsner”

Decorația acestei încăperi conținea și o mare pictură în ulei realizată de sora reginei, marea ducesa de Hessa, toate obiectele din interior fiind lucrate în aur, argint și fildeș, cu excepția unui lampadar sculptat în bronz de Oscar Spathe.

Când regina Elisabeta a vizitat pentru întâia dată acest dormitor- își amintea Eugeniu Buhman (șeful Cancelariei Palatului, n.n)- a rămas mută la vederea iatacului.

Venită din încăperile întunecoase și mobilate cu prost gust ale palatului din Calea Victoriei, nu-i de mirare că la prima surprindere a putut exclama: „Dar asta este ca-n basme”, când a văzut acei pereți sculptați în piatră, ale căror arabescuri și înflorituri reflectau lumina de lună.

Grigore Cerchez, arhitectul care a făcut din vechiul Palat Cotroceni, “casa de vis” a Reginei Maria

Narcis Dorin Ion: Stilurile în care regina Maria a preferat să-și amenajeze interioarele palatului său au creat la Cotroceni un ansamblu rezidențial în care elementele arhitecturii vechi românești, din Sala de bal, conviețuiesc cu Saloanele seccesion și norvegian, doar sufrageria, cabinetul de lucru și dormitorul regelui Ferdinand rămânând neschimbate în simplitatea lor spartană.

Pentru amenajările în stil neoromânesc, devenit o preferință a reginei Maria după ce experimentase toate stilurile la modă în Europa acelei vremi, suverana va apela la serviciile unuia din creatorii acestui stil, celebrul arhitect Grigore Cerchez (1850-1927), care – între anii 1915-1926- a executat ample lucrări de extindere și remodelare a aripii nordice a palatului, dând o nouă înfățișare reședinței regale.

Cu această ocazie se va realiza în interiorul Palatului ceea ce se va numi “spațiul Cerchez”, format din Sufrageria oficială (1915) și Marele Salon de recepții (Salonul Alb), creat prin combinarea și transformarea Salonului de dans și a sufrageriei vechi (în care s-a hotărât, la 14 august 1916, intrarea României în război).

Cu același prilej, fațada nordică a fost îmbogățită cu un ansamblu monumental, compus din două foișoare cu scară exterioară și terasă belvedere.

„Foișorul de la parter, cu scară și toate detaliile lui, a fost copiat după foișorul lui Dionisie de la Mănăstirea Hurez a lui Constantin Brâncoveanu, parcă în amintirea domnitorului Șerban Cantacuzino”

Pe când se construia acest foișor- își amintea Eugen Buchmann- m-am dus într-o după-amiază să privesc lucrarea. După câteva minute a venit și regina Maria, care urmărea zilnic cu mare atențiune progresul clădirii.

Atunci am auzit din gura ei aceste neașteptate cuvinte care m-au impresionat adânc: Dacă o fi vreodată să mă gonească din această țară care îmi este atât de dragă, vreau să rămână câte ceva frumos de pe urma mea.

Palatul Cotroceni, una din cele mai moderne reședințe din Europa interbelică, decorat după gusturile rafinate ale Reginei Maria

Narcis Dorin Ion: Deși construcția efectivă a palatului Cotroceni a durat doar doi ani, amenajarea lui, decorarea interioarelor și transformările succesive-menite să facă din el o modernă reședință- s-au întins pe parcursul mai multor decenii, între 1893 și 1938, inițiatoare și inspiratoare a acestei ample activități fiind regina Maria, care – ca și la Balcic, Pelișor sau Bran- și-a impus stilul asupra întregii construcții.

Ca și în cazul celorlalte castele și palate regale, și la Cotroceni garanția reușitei depline a fost asigurată de încredințarea lucrărilor unor firme și ateliere străine, care au realizat-întocmai ca la Peleș- una din cele mai moderne reședințe regale din Europa, dotată cu toate utilitățile necesare unui confort cu adevărat regal.

“Principalul constructor a fost antreprenorul italian Pietro Axerio (care a lucrat și la celelalte reședințe regale), începând lucrările de amenajare în 1897, în paralel cu Antrepriza Emil Wolf”

Narcis Dorin Ion: Încălzirea Palatului Cotroceni a fost asigurată -ca și la castelul Peleș- de instalații cu aburi, într-o primă fază, montate în 1894. În septembrie 1916, inginerul Umberto Rolfo, reprezentantul firmei Otto Meyer din Hamburg, a executat lucrări de reparație și transformare a sălii cazanelor, care asigura încălzirea palatului, peste un an instalându-se calorifere, furnizate de aceeași firmă germană.

În anul 1919, firma fraților Sulzer va efectua lucrări suplimentare la sistemul de încălzire centrală. Palatul a fost prevăzut cu rețea de canalizare, realizată în 1916 de Pietro Axerio, după planurile ing. I. Strobell, și amplificată peste un deceniu de firma C. Bărbulescu.

Acoperișul palatului a fost realizat în 1895 din tablă plumbuita de către firma Wolf Netter& Jacobi. Cum întreaga reședință trebuia iluminată, în 1895 firma Allgemeine Elektricitats Gesseljschaft din Berlin a furnizat lustrele, candelabrele și veiozele, atât pentru palat, cât și pentru iluminarea grădinii.

Palatul a fost dotat cu cele mai moderne cuceriri ale tehnicii din acea vreme. Reședința avea chiar și sală de cinema, cabinet stomatologic și lift instalat de firma fraților Porn

Astfel, palatul beneficia de ascensor lângă Salonul de pictură al reginei, instalat în 1936 de firma fraților Porn, o sală de cinema (ca și la castelul Peleș și palatul regal din Calea Victoriei), primul ecran fiind instalat în noiembrie 1939 iar aparatele de proiecție în 1936, furnizate de firma Henry Korting. Acestora li s-a adăugat chiar și un cabinet stomatologic, a cărui aparatură purta marca Siemens-Reininger Werke (1936).

“Mobilierul palatului a fost furnizat tot de ateliere străine: între 1894-1895 de Casa Grieger-Damon & Colin din Paris (mobilă stil Louis XIV și Louis XVI) și, apoi, în anii 1915-1916 de ebenistul Bernhard Ludwig din Viena, care a mobilat și castelul Peleș”

Narcis Dorin Ion: În 1926-1927, când arhitecții Karel Limann și Ion Ernest au amenjat Salonul de vânătoare-prin comasarea Salonului bizantin și a salonului Ludovic al XV-lea, realizate de arh. Paul Gottereau- regele Ferdinand l-a însărcinat pe arh. Karel Limann să comande mobilierul atelierului Bernhard Ludwig din Viena iar argintăria din Italia.

După moartea reginei Maria (18 iulie 1938), regele Carol al II-lea și apoi, fiul său Mihai I nu vor mai folosi Palatul Cotroceni ca reședință, locuind în cel nou de pe Calea Victoriei.

Palatul Pionierilor a funcționat timp de 26 de ani și a fost amenajat după modelul Palatului Pionierilor din Moscova

“Palatul Cotroceni de la Reședință Regală la Palat al Pionierilor” este studiul semnat de istoricul dr. Nicoleta Ionescu-Gura, publicat pe site-ul muzeulbucurestiului.ro., București-Materiale de Istorie și Muzeografie.

Nicoleta Ionescu-Gura este doctor în istorie al Universității din București, cu studii postuniversitare de specializare în drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din București, autoare a volumelor “Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român” (ed. Humanitas, 2006), “Dimensiunea represiunii din România” (ed. Corint, 2010) și “Munca forțată în România în regimul comunist” (ed. Corint, 2017).

Mai jos, publicăm informații edificatoare din studiul dr. Nicoleta Ionescu-Gura despre soarta obiectelor de patrimoniu din Palatul Cotroceni.

În iunie 1948, printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, Palatul Cotroceni “compus din 5 corpuri cu un număr total de 150 de camere inclusiv Parcul” a fost dat Ministerului Afacerilor Interne, iar biserica palatului (monument istoric) a trecut în administrația Ministerului Artelor și Informațiilor.

„Bunurile care se găseau la acea dată în palat au cunoscut diverse destinații: obiectele de artă și mobilele de valoare la Ministerul Artelor și Informațiilor, mărfurile, motoarele, obiectele de inventar agricol la Ministerul Agriculturii, autovehiculele la Președinția Consiliului de Miniștri, etc”

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: În octombrie 1948, în urma unei înțelegeri încheiate între M.A.I și Ministerul Artelor și Informațiilor, Palatul și Parcul său este cedat Ministerului Artelor și Informațiilor care îl prelua cu întregul activ și pasiv de la data respectivă.

Și, sub noul administrator, palatul a început să fie golit de bunurile sale. O serie de instituții au cerut pentru uzul lor diferite obiecte: de la piese de mobilier pentru completarea amenajărilor interioare, covoare, până la veselă și perdele.

De pildă, Institutul de Artă din București solicita mobilier, instrumente, biblioteca și discoteca de la Palat. Muzeul Româno-Rus (înființat în 1948) cerea piese de mobilier pentru completarea amenajărilor interioare: 60 de scaune, 2 fotolii, 4 covoare, preșuri, etc.

Direcția Presei din Ministerul Artelor și Informațiilor ridică mai multe covoare, perdele, fotolii, în vederea completării mobilierului. (Sursa: Documente privitoare la istoria Cotrocenilor, 1948, vol. II, Muzeul Național Cotroceni, 1997, pg. 331, 364, 365 și Documente 1949-1950).

“Personalul angajat pentru întreținerea și paza palatului și chiar unii salariați ai Ministerului Artelor și Informațiilor, cărora li se repartizaseră locuințe în incinta Palatului, au cerut și li s-a dat piese de mobilier și obiecte casnice”

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: Asemeni celorlalte Palate Regale și Palatul Cotroceni a fost golit de bunurile sale, întrucât conducerea politică de atunci voia să șteargă din memoria colectivă orice urmă care amintea de instituția monarhiei.

Așadar, “oamenii trebuiau să fie dezvățați să vorbească despre Rege”, după cum se exprima prim-ministrul Petru Groza în ședința de guvern din 30 decembrie 1947, păstrarea ei intactă însemnând o perpetuare a cultului monarhiei.

În momentul atribuirii Palatului regal Organizației de pionieri, la cererea U.T.M, palatul era deja golit de ceea ce avusese el mai valoros

Palatul Pionierilor era menit a fi un centru de activitate educativă, recreativă și sportivă, se pare că în optica noilor autorități politice Palatul Cotroceni și parcul care-l înconjura răspundeau pe deplin obiectivelor organizației de pionieri.

Astfel, “organizației de pionieri i-a fost dat un palat imens, cu 140 de camere, cu un teren de 30 ha, cu o seră de flori extraordinar de mare” (Sursa: DANIC, fond C.C al P.C.R, Cancelarie).

Aici e vorba de un parc, spunea N. Voiculescu, președintele Sfatului Popular al Capitalei, de 30 ha, deci o întindere de 60 de pogoane de pământ, cu fel de fel de arbori, cu pomi, cu terenuri unde s-ar putea face fel de fel de experiențe. Aici s-ar putea organiza mici parcele pentru experimentele pionierilor, s-ar putea organiza un mic colț zoologic cu câteva animale, astfel încât copiii să poată cunoaște și în natură ceea ce citesc din domeniul zoologiei și botanicii. Noi am luat o echipă de specialiști ca acest parc să fie construit cât mai repede.

1 iunie 1950, Palatul Pionierilor este inaugurat în prezența Anei Pauker, a generalului-maior Nicolae Ceaușescu și a ocupanților sovietici

La deschiderea Palatului Pionierilor, din 1 iunie 1950, au participat Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu, Iosif Chisinevski și alți membri ai C.C ai P.M.R și numeroși pionieri și pioniere. Au fost de față și A V Zotiv, prim consilier al Ambasadei Sovietice și A.A Golicenkov și S.A Pivanov, primi-secretari ai Ambasadei Sovietice.

Din partea CC al P.M.R a luat cuvântul general-maior Nicolae Ceaușescu, pe atunci ministru adjunct la Ministerul Forțelor Armate, care a vorbit despre viața fericită a pionierilor sovietici, despre faptul că pionierii reprezentau speranța partidului, viitorii constructori ai socialismului și comunismului.

Palatul Cotroceni a suferit intervenții brutale care au mutilat spațiile și finisajele monumentului de arhitectură. Coloanele de piatră din Salonul Alb au fost vopsite cu vinacet cenușiu închis

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: Perioada cât a funcționat ca Palat al Pionierior (26 de ani) este văzută de Nicolae Vlădescu, arhitectul care a restaurat Palatul Cotroceni în anii ’80 și l-a extins, ca o perioadă dramatică în istoria monumentului, deoarece s-au făcut o serie de intervenții brutale care au mutilat parte din spațiile și finisajele saloanelor palatului: la parter lampadarele baldachinului de la intrarea principala au fost demontate, scara de lemn sculptat din dreapta intrării principale a fost demolată.

Sufrageria veche a regelui Carol I în stil neorenaștere germană și Salonul de Aur au fost devastate, toate încăperile dintre sufrageria nouă (Gr. Cerchez) și Cuhnia au fost transformate

Dormitorul Regelui Ferdinand a fost complet devastat, toate încăperile dintre această cameră și Salonul de Pictură, precum și celelalte spații de până la Cuhnie, au fost desființate. La etajul III spațiile au fost modificate radical. (Sursa: Revista Monumentelor Istorice, anul LXVI, nr 1-2 1997, pagina 69.)

“Salut voios de pionieri! În spațiile Reginei Maria au fost amenajate numeroase cercuri tehnico-aplicative și de cultură, cercuri de istorie, geografie, chimie, fizică, aeromodelism, radiofonie, pictură, balet, muzică”

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: Astfel, micul Salon Norvegian al Reginei Maria a devenit sala de povești a pionierilor, Salonul de Pictură al Reginei a devenit camera de balet.

În Salonul Alb (Salonul Cerchez) a fost amenajată o expoziție de obiecte trimise de pionierii din toată țările comuniste, cusături românești, păpuși, jucării traforate, mașini agricole în miniatură, obiecte artistice din rafie și pai, iar la etaj au fost amenajate laboratoarele unde pionierii făceau experiențe de fizică și chimie.

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: După mărturiile unui vizitator din anii ’50, în biblioteca Regelui Ferdinand se aflau publicațiile editate de C.C al U.T.M: gazeta Pionierul, revista Licurici, Pogonici, “prețioase” focare de îndoctrinare comunistă, care conțineau articole elogioase la adresa Uniunii Sovietice,

Marea țară a socialismului în care trăiesc cei mai fericiți copii din lume. Uniunea Sovietică a fost țara care ne-a eliberat pe noi, care ne-a acordat ajutorul pentru înflorirea noastră.

“Pionierii trebuiau să știe că în fruntea țării socialismului se găsea tovarășul Stalin, omul cel mai bun, cel mai viteaz, cel mai înțelept, prietenul cel mai bun și mai iubit al copiilor din lumea întreagă”

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: Un loc important era acordat evocării marilor personalități care au intrat în panteonul comunist (Lenin, Stalin, Marx și Engels), figuri care trebuiau să constituie modele demne de urmat pentru cei mici. În paginile acestor reviste este anulat imaginarul specific copilăriei, copiii “beneficiau” de mitologia comunistă a adulților ușor adaptată.

Locul zânelor îl iau stahanoviștii, iar Feții Frumoși devin eroii clasei muncitoare

Și parcul Palatului a fost transformat pentru a corespunde noii destinații. Au fost amenajate terenuri de volei, tenis, o pistă de alergări, un teren de jocuri pentru pionierii mai mici cu leagăne circulare, un mare bazin de înot cu ecluză, un mic labirint.

Deoparte și de alta a intrării palatului se găseau sălile de gimnastică și de teatru ale pionierilor, lângă serele parcului a fost parcelat un teren botanic pentru învățăturile miciuriniste. (Sursa: România Liberă, nr. 1771, iunie 1950).

Biserica Palatului Cotroceni a fost demolată în 1984 și reconstruită între anii 2003-2009

Dr. Nicoleta Ionescu-Gura: După 1950, biserica mănăstirii Cotroceni a fost închisă. La 1 aprilie 1968, patriarhul Justin Moisescu hotăra ca biserica să primească funcția de muzeu de artă religioasă, Patriarhia numind aici un preot și un ghid care aveau în grijă și odoarele bisericii , rezistând astfel până la demolarea ei, în vara anul 1984.

“Timp de un sfert de secol pe culoarele și încăperile odinioară liniștite ale palatului aveau să răsune deviza și salutul organizației de pionieri: “În luptă pentru cauza lui Lenin și Stalin, înainte! și “Salut voios de pionier”

Clădirea regală era mult prea pretențioasă pentru noua sa menire, cu toate amenajările produse ea rămânea un palat în care se desfășurau activități ale unei generații incompatibile cu statutul clădirii.

În timpul regimului Ceaușescu, partea nou construită a Palatului Cotroceni a devenit amplă reședință de protocol. Băile au fost decorate la cererea lui Nicolae Ceaușescu, după gustul său

După cutremurul din 4 martie 1977, la Palatul Cotroceni încep lucrările de reconstrucție ale vechiului palat regal. Nouă funcție a clădirii a fost stabilită-reședința de lux rezervată cazării înalților oaspeți ai dictatorului, iar noul ansamblu de la Cotroceni a fost terminat înainte de decembrie 1989, arată Muzeul Național Cotroceni, într-o postare de pagina sa de facebook.

Dorind să-și impresioneze oaspeții din afară țării și să răspundă pe măsură primirilor care i se făceau în străinătate, Nicolae Ceaușescu a ales Cotrocenii pentru întemeierea unei somptuoase reședințe de protocol.

Palatul, reconstruit la cererea Regelui Carol I, între anii 1893-1895 de arh. Paul Gottereau, avea încălzire cu aburi, electricitate și apă curentă în băi. Toate dormitoarele aflate etajul al II-lea al Palatului aveau dressing și baie proprie. Din păcate, nu s-au păstrat fotografii de epoca sau alte mărturii care să ateste decorația și mobilierul existent în aceste încăperi.

Din “Documente privitoare la istoria Cotrocenilor, 1948, volumul II, Registru de obiecte materiale aflate în Palatul R.P.R” ne putem face o idee despre cum erau amenajate băile în perioada regalității.

Aceste documente confirmă existența lavoarului, a vasului de toaletă și a căzii de baie, a aplicelor, caloriferelor, portprosoapelor fixate în perete și a diferitelor suporturi și cuiere.

În Muzeul Național Cotroceni, în Dormitorul Rococo, care făcea parte din apartamentul Regelui Ferdinand, se află un dresing și o baie “nouă”, decorată la cererea lui Nicolae Ceaușescu.

Toate băile au fost reconstruite și redecorate cu marmură, gresie și faianță și porțelanuri, mobilier de toaletă și accesorii, în perioada reconstrucției și redecorării realizată sub îndrumarea arh. Nicolae Vlădescu și inginerului Petre Badea.

Cu toate schingiuirile la care a fost supus palatul regal Cotroceni în perioada comunista, intenția puternică a Reginei Maria a rămas:

Dacă o fi vreodată să mă gonească din această țară care îmi este atât de dragă, vreau să rămână câte ceva frumos de pe urma mea.

Și a rămas.

Toți cei care vizitează aripa Cerchez a Muzeului Național Cotroceni (am văzut mulți tineri și turiști străini), rămân uimiți de simplitatea și splendoarea saloanelor create de Regina Maria.

Mulțumim conducerii muzeului pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material.

„Palatul Cotroceni” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată

• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care