Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU

Palatul Băncii Chrissoveloni (str. Lipscani 16/str.Stravropoleos), a fost construit între anii 1923-1928, după un proiect semnat de arhitecții George M. Cantacuzino și August Schmiedigen, în spiritul Renașterii Italiene. Edificiul, unic în București, este ctitoria lui Jean N. Chrissoveloni (1881-1926), președintele băncii cu același nume, și reprezintă întru totul viziunea și pasiunea bancherului de origine greacă pentru Arhitectură ca mod de reprezentare și progres.

De curând, Jean Chrissoveloni, ultimul urmaș din dinastia bancherilor, a intrat pentru prima dată în monumentalul edificiu, inspirat de opera arhitectului renascentist, Andrea Palladio (1508-1580)

După mai mult de 100 de ani de la edificarea construcției, Jean N. Chrissoveloni, (n.15 sept, 1943), a pășit pentru prima dată în Palatul familiei sale.

Mai jos, povestea sediului Băncii Chrissoveloni, spusă de nepotul lui Jean N. Chrissoveloni, ultimul urmaș din dinastia a patru generații de Chrissoveloni, care au modernizat și dezvoltat România.

În anul 1929, marea criză economică mondială (1929-1933) a obligat familia Chrissoveloni să vândă clădirea Băncii Naționale pentru a evita falimentul. 

Impozanta construcție a fost astfel tot timpul sediu de bancă și, astfel, a fost ferită de distrugeri, spre marea sa șansă. În prezent, Palatul Chrissoveloni este sediul Sucursalei Regionale București a BNR

“Banca pe care prezentăm azi publicului rezumă și comemorează aspirațiile și idealurile unui om care a avut calități excepționale pentru a înțelege rolul social al arhitecturii”, spunea arhitectul George M. Cantacuzino în cuvântul său de inaugurare a Băncii Chrissoveloni, din aprilie 1928. (sursa Dan Teodorovici, “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016).

“Palais De La Banque Chrissoveloni, Bucarest”, o carte de preț care ne arată interioarele Palatului la inaugurarea sa din anul 1928

Jean Chrissoveloni păstrează în arhiva familiei un album rar și foarte prețios, “Palais De La Banque Chrissoveloni, Bucarest”, publicat la Paris în anul 1929, cu dedicație din partea arh. George Matei Cantacuzino pentru bunica sa, Sibylle C. Youell (1881-1931), prietenă apropiată a Reginei Maria. Mai jos, vedeți fotografii și planșe de arhitectură originale, care ilustrează un Palat cum nu mai văzuse Bucureștiul.

Palatul Chrissoveloni era unul dintre cele mai moderne sedii de bănci din Europa anilor ’20

Banca Chrissoveloni era una dintre principalele bănci comerciale ale României interbelice, cu sucursale în țară (Galați, Sibiu, Constanța) și în străinătate (Istanbul, Viena, Paris, New York). Proiectul clădirii a fost pus în opera de arhitecții George M. Cantacuzino și August Schmiedigen, și conține elemente interioare din marmură, piatră și metal, adaptate activităților bancare. La etajul II, Sala Florentină sau Sala de Consiliu se remarcă prin ferestre vitrate, pardoseală din piatră, decorațiuni murale, tavanul din bârne masive din lemn, șemineul și corpurile de iluminat, care întregesc tabloul unei construcții unicat.

Palatul în care funcționa imperiul bancar Chrissoveloni se remarca prin dotări inovatoare, extraordinare pentru acele timpuri: generator de electricitate, centrală termică și ventilație artificială, telegraf propriu, rețea de telefonie internă, puț de mare adâncime pentru alimentarea cu apă, lifturi, etc. La etajele superioare, angajații Băncii beneficiau de sală de sport, sală de scrimă, sală de mese cu bucătarie, vestiare.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Proiectul a fost premiat de Uniunea Arhitecților din România

Lucrările au fost coordonate de arhitecții Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Au fost repuse în funcțiune toate instalațiile originale și a fost redată frumusețea decorațiunilor- pardoseli, tavane, lambriuri, vitralii, mobilier de epocă, grilaje metalice, corpuri de iluminat originale.

“Spațiul reprezentativ al parterului clădirii era Sala Ghișeelor, locul unde se desfășoară în prezent operațiunile cu publicul ale Sucursalei Generale București, a BNR. Acesta impresionează prin luminatorul central pus în valoare de pereții finisați în marmură albă și de pavimentul de culoare verde închis. Pe trei dintre laturile sălii sunt amenajate ghișee, iar zona centrală este mobilată cu două mese și patru banchete sculptate în marmură albă”, sursa bnr.ro.

G.M.Cantacuzino, prințul-arhitect, un nobil creator de frumos în istoria arhitecturii române

George Matei Cantacuzino (1899-1960), talentat și nobil arhitect, pictor și scriitor s-a născut în anul 1899 la Viena în Metternichgasse 10. A fost fiul lui N. B. Cantacuzino și al Marcelei Bibescu, nepoata de fiu a Domnitorului Gh. Bibescu. N. B. Cantacuzino se înrudea, indirect, cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Atât prin filiera paternă sau maternă, cât și, mai târziu, prin aceea din partea soției, G. M. Cantacuzino se mai înrudea, direct sau indirect, cu o serie de personalități: Martha Bibescu, Anne de Noailles, domnitorul Barbu Dimitrie Știrbey, Nicolae Ghika-Budești, Gheorghe Balș, cu pictorii Theodor Pallady, Puvis de Chavannes, Theodore Chasseriau. (sursa, Facultatea de Arhitectura G.M.C).

George Matei Cantacuzino a fost Diplomat al Școlii Naționale de Belle Arte din Paris (19 februarie, 1929), diplomă echivalată la București în anul 1929. A fost arhitect Consilier la Direcția de Studii a Căilor Ferate Române și profesor supleant la Academia de Arte Frumoase. (sursa istoric de artă, Oana Marinache, arhivadearhitectura.ro).

Printre numeroasele proiecte remarcabile semnate de arh. G.M. Cantacuzino amintim: Domeniul Mogoșoaia, 1920-1931, modernizarea și extinderea domeniului și a grădinilor, inițial în colaborare cu Domenico Rupolo, beneficiar, Martha Bibescu; Banca Chrissoveloni, strada Lipscani16 /strada Stravropoleos, 1923-1928; Domeniul Polizu, Vila Reginei Elisabeta a Greciei, București, Calea Victoriei, 163, circa 1923-1925, 1928-1929, Casa Nae Ionescu, rechiziționată de mareșalul Ion Antonescu, restaurarea Mitropoliei din Iași (1959-1960), Pavilionul Românesc de la Expoziția Internațională de la New York-1939, Hotelul Belona și vile la Eforie Nord (1934-1940), Hotelul Rex din Mamaia (1934-1940), blocul Carlton (1934-1940), distrus de cutremurul din 1940, etc.

GMC, arhitectul Palatului Chrissoveloni, a trecut prin închisorile comuniste

În 1939, GMC fondează împreună cu arh. Matila Gkyka, Paul Emil Miclescu și Octav Doicescu revista Simetria, “Caiete de artă și critică”. Este arestat în anul 1948 și condamnat la 5 ani de închisoare și trece prin Jilava și Aiud. Este eliberat în anul 1953 și încarcerat din nou la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Un amplu și documentat studiu îi dedică Dan Teodorovici lui GMC, în volumul “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016

“În anul 1923, GMC și August Ferdinand Schmiedigen au deschis un birou de arhitectură. Așadar, GMC, deși tânăr și încă student, a putut elabora propriile proiecte. Datorită lui Schmiedigen, GMC s-a familiarizat cu materialele de construcție și a învățat cum să coordoneze un proiect în toate fazele sale pornind de la o idee și trecând prin proiectul de arhitectură și structură până la supravegherea șantierului. În plus, GMC a elaborat studii analitice despre arhitectura tradițională. Astfel, bancherul Jean Chrissoveloni (1881-1926), l-a întâlnit și i-a cerut lui GMC să facă proiectul sediului Băncii Chrissoveloni din București”, Dan Teodorovici, “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016.

“Jean Chrissoveloni cunoștea, cu siguranță, și admira limbajul arhitectural al lui GMC și Schmiedigen, în spirit palladian”

“În perioada interbelică, Banca Chrissoveloni se număra printre primele nouă cele mai importante bănci din România. Jean Chrissoveloni a dorit construirea unui sediu nou, pe Lipscani, cartierul bancar al Bucureștiului. Dorea o clădire reprezentativă, nu numai pentru profesionalismul său, ci și pentru afinitățile sale sociale și marea sa pasiune pentru arhitectură. Jean Chrissoveloni cunoștea cu siguranță și admira limbajul arhitectural al lui GMC și Schmiedigen, în spirit palladian. Unul dintre motive a fost, poate, faptul că era un bun cunoscător al civilizației franceze și engleze, unde clasicismul și palladianismul erau folosite cu precădere pentru clădirile administrative. Jean Chrissoveloni studiase în Franța. Mai târziu, stabilise o colaborare strânsă cu Banca Hambros din Londra, avea rude care trăiau în Anglia și se căsătorise cu Sibylle C. Youell (1881-1931), prietenă apropiată a Reginei Maria (1875 Eastwell / Kent-1938 Sinaia)”. (Sursa, Dan Teodorovici, “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016).

“GMC și Schmiedigen au folosit tipologia istorică a unui palat urban palladian, așa cum a fost explicată de Andrea Palladio, atât în cele “Patru Cărți de Arhitectură”, cât și de palatele de la Vicenza, pentru a concepe pe lotul de formă neregulată – un teren între străzile Lipscani și Stavropoleos care nu sunt paralele -o construcție care să fie în armonie cu clădirile învecinate.

Arhitecții au construit în întregime pe terenul dintre cele două străzi și au dispus volumul clădirii în jurul unei curți interioare dreptunghiulare acoperite cu un luminator, cu ghișee pentru public la parter. În funcție de destinație, aripile dinspre stradă au adâncimi diferite. Aripa principală, cu vedere pe strada Lipscani, cuprinde intrarea principală cu elementele sale de accces (portic, rotonda vestibulului cu acces la scara principala și lifturile). Aici rotonda adaptează planul clădirii la unghiul diferit al celor două străzi. Această mecanică subtilă a proiectului corespunde scopului arhitecților de a masca cât mai mult posibil rețelele instalațiilor generale, cât și pe cele de aer condiționat”, (Dan Teodorovici, “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016).

“Proiectul Băncii Chrissoveloni prezintă două alte caracteristici ale operei lui GMC: fuziune arhitecturală și motivul decorativ al lalelei”

“O caracteristică esențială a proiectului o constituie proporția spațiilor. Dacă vorbim numai despre parter (intrarea, vestibululul și curtea interioară), toate au forme regulate: pătrat, cerc, respectiv dreptunghi. Lungimea holului de intrare este egală cu raza vestibulului (circa 4 metri; diametrul acestuia reprezintă 2/3 din lățimea curții, aceeași proporție menținându-se și pentru curte (circa 12/18 m). Raportul dintre pătrate de 1.5, este tipic pentru ordinul toscan și corespunde notei muzicale de 1/4 recomandată de Vitruviu, adesea folosită de Palladio.

“Înainte de terminarea proiectului, Jean Chrissoveloni a decedat subit ca urmare a unei tumori la creier, lucru care l-a marcat pe GMC”

Proiectul Băncii Chrissoveloni prezintă două alte caracteristici ale operei lui GMC: fuziune arhitecturală și motivul decorativ al lalelei. Înainte de terminarea proiectului, Jean Chrissoveloni a decedat subit ca urmare a unei tumori la creier, lucru care l-a marcat pe GMC. Se considera norocos că-l întâlnise pe Jean Chrissoveloni ca pe “un oaspete la banchetul lui Platon”.

În cuvântul său de inaugurare a băncii, din aprilie 1928, GMC spunea: “Banca pe care prezentăm azi publicului (..) rezumă și comemorează aspirațiile și idealurile unui om care a avut calitățile excepționale pentru a înțelege rolul social al arhitecturii. Palladio povestește că aristocrații din Vicenza, atunci când i-au cerut să construiască palatele acestui oraș, nu s-au gândit numai la nevoile lor imediate, ci și la renumele orașului. Aceasta a fost și preocuparea care l-a ghidat pe dl. Jean Chrissoveloni, nu numai în arhitectură, ci și în finanțe și politică”.

“Hall-ul ghișeurilor este compus pe ritmul unei logii din Verona de la începutul Renașterii, pe când fațadele sunt desenate după unele principii ale lui Palladio, care încheie Renașterea”

În același discurs inaugural, GMC a menționat că: “Banca Chrissoveloni nu este o copie arheologică. Ea se compune dintr-o sumă de reminiscențe liber interpretate. Fațada intrării aduce aminte poate de severele arhitecturi din era bizantină a Italiei. Hall-ul ghișeurilor este compus pe ritmul unei logii din Verona de la începutul Renașterii, pe când fațadele sunt desenate după unele principii ale lui Palladio, care încheie Renașterea”. Loggia din Verona este chiar Loggia del Consiglio, dispusă pe două niveluri, atribuită lui Fra Giovanni Giocondo (1433-1515). Această loggie a fost, cu siguranță, importantă pentru GMC, deoarece cele cinci statui reprezentând personalități marcante din Verona și care domină ultimul nivel, îi numără pe Catul și Vitruviu, de care GMC era atașat în mod deosebit”, (Dan Teodorovici, “George Matei Cantacuzino, Modernismul Hibrid”, Editura Simetria, 2016).

Cine este Jean Chrissoveloni, povestea familiei de bancheri, aici: Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România

B365.ro: Domnule Jean Chrissoveloni, v-ați întors în România în anul 1991. De ce nu ați reînființat Banca Chrissoveloni​?

Jean Chrissoveloni: Noi am plecat din țară după 100 de ani în care n-am făcut decât să construim. În anul 1848 s-a făcut primul sediu al băncii noastre din Constantinopol. Așa că dacă eu reușeam să obțin licență Băncii Chissoveloni, după 1989, am fi fost cea mai veche bancă din România. Am vrut să reînființez banca. Am încercat, dar nu am reușit.

“Tatăl meu a vândut clădirea pentru 160 de milioane de lei, ea a costat 220 de milioane”

Jean Chrissoveloni: Este o clădire incredibilă și, de curând, am intrat pentru prima dată în interiorul ei. Păstrez albumul cu planșe și fotografii, pe care G.M Cantacuzino i l-a dăruit în anul 1929, în ziua de 15.10, bunicii mele, Sibylle C.Youell (1881-1931), prietenă apropiată a Reginei Maria.

Cartea aceasta este fenomenală, vedeți bustul buniculu meui sau detaliile acestei uși care există și azi. Marele nostru noroc, pentru că trebuie să ai și noroc în viață, este faptul că această clădire a fost vândută Băncii Naționale, în timpul celei mai mari crize financiare din secolul al XX-lea. Tatăl meu a vândut clădirea pentru 160 de milioane de lei, ea a costat 220 de milioane plus 6 milioane onorariul arhitecților. Vedeți ce treabă fenomenală au făcut arhitecții. Toată această clădire reprezintă pasiunea bunicului meu pentru Renașterea florentina, era un mare pasionat de arta italiană.

“Tatăl meu spunea că cel mai mare sacrificiu pe care a trebuit să-l facă în viața lui a fost să vândă Banca”

B365.ro: Ce sentiment ați avut când ați văzut, pentru prima dată în viață, interioarele Băncii?

Jean Chrissoveloni: Am fost foarte emoționat. Bunicul ne-a părăsit din nefericire, în anul 1926, fără să vadă finalizarea clădirii. Nu a trăit finalul construcției, deși a pus în acest proiect monumental toată gândirea lui. A urmat tatăl meu la conducerea băncii, Nicky Chrissoveloni, care avea atunci 21 de ani. El spunea că cel mai mare sacrificiu pe care a trebui să-l facă în viața lui a fost să vândă Banca Chrissoveloni. Criza a măturat lumea financiară ca un tsunami și clienții băncii au venit să-și ceară înapoi tezaurul. A fost un run on the banks, toți clienții se grăbeau să-și retragă banii. Tatăl meu a vândut totul, inclusiv sediul Băncii, și a dat oamenilor înapoi fiecare bănuț, a restituit miliarde.

“Interioarele sunt incredibile, nu înțeleg de ce Banca Națională nu organizează măcar o dată pe săptămână un tur pentru marele public”

B365.ro: Ce era acest tezaur?

Jean Chrissoveloni: Era ceva fenomenal, aveai voie să pui în cutii toate lucrurile tale de valoare, dacă erai clientul băncii. Nu puneai numai bijuterii sau bani, ci era un tezaur al tuturor valorilor pe care le aveai. Iar ele deveneau responsabilitatea Băncii Chrissoveloni, intrau în tezaurul băncii. Interioarele sunt incredibile, nu înțeleg de ce Banca Națională nu organizează măcar o dată pe săptămână un tur pentru marele public. Toată lumea ar trebui să poată să vadă Banca.

Tatăl meu a restituit aproape 3 miliarde de lei, a fost nevoit să lichideze tot , tot ce avea familia. Bunicul meu avea viziuni mari, conducea o bancă multinațională cu birouri la Paris, New York, în Viena, avea proprietăți valoroase și în România, dar și în afară. Totul a fost lichidat pentru ca tatăl meu să plătească creditorii. A fost un efort imens și a pierdut clădirea. Dar ca să vedeți cât de optimist era, după ce a pierdut totul și nu mai avea sediu, Banca Chrissoveloni s-a mutat în Palatul Suțu, în anul 1933. Nu mai avea sediul ei, dar exista.

“Masa din biroul bunicului și al tatălui meu este singurul obiect salvat din tot mobilierul băncii. O păstrez în apartamentul meu din Atena”

Mai există și azi în Sala de consiliu tavanul de lemn pictat, adus bucată cu bucată din Toscana. Este incredibil ce au făcut arhitecții, dacă nu vezi, nu poți să crezi. Din toată mobila din clădire, tatăl meu a salvat doar o masă, care se afla în biroul președintelui băncii. Masa era în biroul bunicului, apoi în cel al tatălui meu. După vânzare, tata a luat masa cu el la noul sediu al băncii din Palatul Suțu. Când au venit comuniștii, în 1948, și i-au luat tot, singurul lucru pe care l-a salvat a fost, din nou, această masă. O păstrez acum în apartamentul meu din Atena. Vă dați seama? Din toate cele 280 de milioane, investite în clădire, singurul lucru pe care s-a salvat este această masă antică luată din Florența.

“Clădirea nu a trecut prin colhozul comunist, a fost mereu în posesia Băncii Naționale. Este o mare salvare, un câștig pentru patrimoniul țării, dar de ce nu o arată publicului larg?”

Interioarele Băncii Chrissoveloni au fost mobilate după descrierea minuțioasă a bunicului meu. Partea tehnică (instalații, aer condiționat, sisteme de securitate, încălzire, lifturi, etc), este uluitoare pentru o clădire care a fost gândită în anul 1920, vă dați seama?

Marea fericire a fost că imobilul a ajuns la Banca Națională, care are bani, are și oameni care apreciază clădirile vechi. Guvernatorul Mugur Isărescu are un mare respect pentru această clădire și o menține într-o stare foarte bună. Imobilul nu a trecut prin colhozul comunist, a fost mereu în patrimoniul Băncii Naționale, deci este o mare salvare, un câștig pentru patrimoniul țării, dar de ce nu-l arată? Ar trebui să-l arate, vin mulți turișți străini în București și ar putea să înțeleagă că România are o istorie. BNR are acolo birouri, dar foarte mult din clădire este liberă.

B365.ro: Ce știați despre această clădire?

Jean Chrissoveloni: Știam că istoria ei este legată de cel mai mare șoc prin care a trecut afacerea familiei, concepută de bunicul meu după 3 generații de Chrissoveloni. Zannis, Nicholaos, apoi Jean, bunicul meu, și Nicky, tatăl meu, toți au muncit enorm și au construit un imperiu financiar. Normal că aveau nevoie și de un palat din care să conducă acest imperiu. Aceasta era viziunea bunicului meu, el vedea totul în mare, totul trebuia să fie mare.

“Tatăl meu era perfect, înalt, frumos, bogat, avea de toate, dar, în special, era un leader”

B365.ro: Tatăl dvs avea 21 de ani când a preluat afacerea, pe timp de criză. De ce spuneați că a fost un dandy?

Jean Chrissoveloni: Era un bărbat foarte frumos, jumate englez, jumate grec, și a a luat ce era mai bun de la fiecare. Era perfect, înalt, frumos, avea de toate, dar, în special, era un leader. Vedeți, Chrissoveloni este o afacere care a durat 100 de ani. Nu ar fi rezistat 100 de ani dacă fiecare generație nu ar fi avut persoana potrivită pentru fiecare context dificil. Tatăl meu nu era ca bunicul meu, bunicul era un vizionar, tatăl meu era o persoană pusă în fața unei crize majore. A vrut să salveze banca, afacerea avea nevoie de tipul acesta de creier și acesta a fost norocul băncii.

B365.ro: Familia Chrissoveloni era apropiată de Familia Regală.

Jean Chrissoveloni: A fost ceva incredibil, bunicul meu a transformat conacul lui de la Ghidigeni în Spitalul de Campanie “Prințul Mircea”, în timpul primului război mondial. A adus pe banii lui doctori din Franța, avea o fabrică de spirt și a donat tot spirtul. Soția lui, Sybille, dar și Regina Maria și Principesa Mignon, Mărioara, au lucrat acolo 24 de ore din 24, la infirmerie. Bunicul a organizat serviciul de ambulanțe “Regina Maria” și a finanțat spitalele de campanie.

“Regina Maria era nașa tatălui meu. Bunicul era obsedat de această femeie, orice îi cerea ea să facă, el făcea”

Bunicul meu era obsedat de această femeie, de Regina Maria, care era pentru el un leader. Orice îi cerea, orice îi spunea ea, el făcea. Bunicul i-a dăruit Reginei terenul pe care și-a construit castelul de la Balcic. A fost cea mai bună investiție pe care a făcut-o în Cadrilater. Bunicul a fost primul care, în 1913, a investit în cea mai mare moară din Balcani, era o bună afacere. În 1926 a făcut ultimul său gest pentru Regina Maria, i-a dat terenul pentru Cuibul Liniștit.

“Regina Maria i-a cerut bunicului perlele bunicii, îi plăceau. După ce el a murit, bunica s-a dus la Regina și și-a luat perlele înapoi”

B365.ro: Este adevărat că Regina Maria i-a cerut perlele bunicii dvs și bunicul i le-a dat?

Jean Chrissoveloni: I le-a cerut. De câte ori le vedea, Regina Maria spunea: „Aaa, ce frumoase sunt”. Până la urmă, bunicul le-a luat de la bunica și i le-a dat. Însă bunica, fiind englezoaică cu mintea întreagă, după ce a murit el în 1926, s-a dus la Regină și și-a luat perlele înapoi. Este o poveste de familie adevărată, verificată. Pot să-ți arăt bustul mamei cu perle, fotografii cu mama cu perle. Erau faimoase perlele astea, așa că pot să spun clar că le-a luat înapoi. Mi-a spus o doamnaă că le-a văzut în colecția de bijuterii a Reginei Maria la un muzeu. M-am dus la muzeu și a spus că nu le mai au. Nu știm unde se află acum vestitele perle ale bunicii.

“Există mulți tineri interesați de patrimoniul Bucureștiului. Afară, dacă ai un eveniment cum este o vizită la Banca Chrissoveloni, nu vine nimeni”

Jean Chrissoveloni: Afară, oamenii sunt blazați, pe când în România când ai un eveniment, foarte mulți sunt interesați să vină, să știe, să descopere ce s-a întâmplat. Asta nu o să vezi afară, persoanele din străinătate au trăit altă istorie, pentru ei patrimoniul nu este un mister, pe când la noi este un mister.

“Comunismul nu ne-a ruinat numai bunicii și părinții, ci a distrus și generația mea. Noi niciodată nu am fost lăsați să facem ceva în țara în care ne-am născut”

Bucureștiul îmi aduce aminte de copilărie, am plecat din țară la vârsta de 17 ani, m-am întors după 30 de ani, nici nu mai vorbeam românește. Cei mai mulți dintre prietenii mei au plecat din țară. Comunismul nu ne-a ruinat numai bunicii și părinții, ci a distrus și generația mea. Noi niciodată nu am fost lăsați să facem ceva în țara în care ne-am născut. Aceasta a fost o mare pierdere. Sunt legat de România prin rădăcinile familiei mele iar un alt lucru care mă leagă de români este că avem același simț al umorului. E curios. Umorul bucureștenilor are un pic de ironie, de sarcasm, dar există o legătură între noi, pe care afară nu o simți. Aici e diferit. Găsesc că râdem la aceleași lucruri. De exemplu, fotbalul, că tot a fost campionatul de fotbal. Tot timpul românii spuneau: „Ăștia, adversarii, sunt cu mult mai valoroși decât noi, n-avem nicio șansă”. Apoi se întorceau și spuneau: „Da, dar noi o să batem și Anglia și Germania, îi batem pe toți”. Este un fel de contradicție amuzantă care ne definește.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care