Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu

15 dec. 2022
13163 Afișari
Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
Palatul Prințesei Adina Woroniecka de la Șosea moare pe zi ce trece. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu. Foto credit: Simina Stan, istoric.

După instaurarea comunismului, proprietarii vilelor și palatelor din București și din toată țara, clădiri pe care le vedem astăzi mutilate, în ruină și rareori restaurate, au avut aceeași soartă amară, trasă la indigo. Marele Jaf a devenit Lege prin decretul 92 din 19 aprilie 1950, act prin care comuniștii de frunte își însușeau – naționalizau, chipurileimobilelele care aparțineau “elementelor fostei burghezii”. Printre aceste elemente dușmănoase se aflau Prințul Jan Korybut Woroniecki și soția sa, Prințesa Adina Woroniecka, cu palatele lor din centrul orașului. Continuăm astăzi serialul dedicat clădirilor proiectate în stil mediteranean cu o poveste emblematică pentru destinul pe care l-au avut arhitecții, aristocrații și palatele lor extraordinare ridicate în București. Mai jos, interviu cu Mădălin Ghigeanu, arhitectul care a identificat, a studiat și a descris 470 de clădiri realizate în stil mediteranean.

adina, printesa
Tablou de epocă. Prințesa Adina Woroniecka in tinerețe. Fotografia face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Imagine din Palatul de la Sosea, anii ’70 când Prințesa incă trăia. Fotografia face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.

Despre palatele Prințesei Woroniecka din București a mai scris istoricul Simina Stan (“Vila prințesei Woroniecka de la Șosea”, articol publicat în Jurnalul Național, 7 nov, 2009) și istoricul Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”, paginile 211-247, publicat de revista Muzeului Național de Istorie, în anul 2015.

palat, sosea
Palatul Prințesei Woroniecka de la Sosea a fost scos la vânzare. Foto credit: imobiliare.ro.
Palatul de la Sosea al Prințesei Adina Woroniecka. Foto credit: istoric Simina Stan.
Palatul de la Sosea. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Madalin Ghigeanu in volumul ” Curentul mediteranean in arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Filă din Dosarul de autorizare, cu semnatura Prințesei Woronieska. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Micul Palazzo din strada Take Ionescu și Palatul de la Șosea, opera aceluiași mare arhitect român, stigmatizat pentru originea sa evreiască: Alexandru Zaharia

Cine au fost Prințul Jan Korybut Woroniecki și soția sa, Prințesa Adina Woroniecka ? Doi nobili care, după naționalizare, au avut norocul să li se permită să supraviețuiască în dependințele Palatului lor de la Șoseaua Kiseleff, nr. 7. Clădire al cărei stil de arhitectură mediteraneană amintește de o altă proprietate a soților Woroniecki, Micul Palazzo de pe strada Atena, nr. 25, astăzi Take Ionescu. Palatul de la Șosea a fost scos la vânzare în octombrie 2022 și a fost listat la valoarea de 6 milioane de euro iar în Micul palazzo, nou proprietar, Mario Antico, un avocat italian, intenționează să deschidă o Școală Italiană. Interviu cu Mario Antico, în acest articol, puțin mai jos.

prințesa,Woroniecka
Prințesa Adina Woroniecka in tinerețe. Fotografia face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”. „Diadema, smaraldele, pe care le vedeți în fotografii, s-au preschimbat în bani”, Mircea Nasta.

Prințesa Woroniecka a vândut, pe rând, diadema, smaraldele, covoarele Aubusson, vasele de Sevres. Ultimul bun vândut a fost cavoul de la Bellu”

În anii ’50, Prințesa Adina Woroniecka începuse să vândă din lucruri, cum făceau mai toți în epoca aceea. Diadema, smaraldele pe care le vedeți în fotografii s-au preschimbat în bani. S-a desprins ușor de bijuterii și de briliante. A vândut apoi, pe rând, covoarele Aubusson, vasele de Sevres și celelalte lucruri de preț din casă. Ca să aibă ce mânca a lichidat argintăria și tacâmurile en vermeil. Ultimul bun vândut a fost cavoul de la Cimitirul Bellu”, mărturisește nepotul Prințesei, Mircea Nasta.

Prințul Jan Korybut Woroniecki avea să moară în Palatul de la Șosea în anul 1960. Fotografia face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Adina Olmazu, văduva politicianului Take Ionescu, s-a recăsătorit cu Prințul polonez Jan Korybut Woroniecki

Adina Olmazu, fiica unor mici boieri din Buzău, a fost soția omului politic Take Ionescu timp de 3 ani. S-au căsătorit la Londra, în anul 1919, iar între cei doi era o diferența de vârstă de 33 de ani. În ziua de 22 iunie, 1922, Take Ionescu avea să moară pe neașteptate la Roma, din cauza unei infecții provocate de o porție de stridii. În anul 1928, Adina Olmazu se va recăsători cu Prințul polonez Jan Korybut Woroniecki și va deveni Prințesa Woroniecka. Doamnă de onoare a Reginei Maria, Adina Olmazu Woroniecka va cunoaște toată faima, bogăția și strălucirea lumii. Va avea totul și va pierde totul. Prințul Jan Korybut Woroniecki va muri în Palatul de la Șosea în anul 1960 iar Prințesa Woroniecka îi va supraviețui încă 15 ani dând meditații la limba franceză și engleză. A murit în ziua de 3 august 1974. Urna cu cenușa sa se află în mausoleul lui Take Ionescu de la Mănăstirea Sinaia.

Mătușa mea și-a dorit un apartament într-un palat și arhitectul Alexandru Zaharia l-a realizat’

Prințesa era seducătoare, foarte cultivată, o amfitrioana perfectă. Vorbea la perfecție engleza, franceza și germana. Prințul Jean (Jan) Woroniecki era un gânditor, un filozof, un tres grand seigneur, un teosof, mai bine zis”, Mircea Nasta în Convorbiri cu Narcis Dorin Ion. Conform mărturisirilor lui Mircea Nasta, Palatul mediteranean de la Șosea a costat, cu tot cu teren, 4.000.000 de lei, o sumă importantă pentru 1940, an în care Palatul a fost dat în folosință. ”Mătușa mea și-a dorit un apartament într-un palat și arhitectul Alexandru Zaharia l-a realizat (..). În ziua de 1 mai 1940 s-a pus piatra de temelie (…). Știu exact locul și adâncimea la care a fost îngropat un tub de periuțe de dinți: în colțul fundației dinspre strada arh. Ion Mincu. În tub s-au pus doi-trei bani de aur și un papirus cu semnăturile noastre”, Mircea Nasta în Convorbiri cu Narcis Dorin Ion.

Soții Woroniecki s-au mutat din Micul Palazzo în Palatul de la Sosea din simplul motiv că blocul Leonida, nou construit, le umbrea proprietatea

În 1940, Prințul și Prințesa Woroniecka s-au mutat din micul Palazzo de pe strada Atena (Take Ionescu azi) în cel de pe Kiseleff și asta pentru că două blocuri nou construite le umbreau proprietatea. S-au mutat cu toate obiectele de valoare care înfrumusețau vechea reședință. Conform mărturisirilor lui Mircea Nasta, soții Woroniecki vor lua cu ei o masă de piatră, două uși din fier forjat și ușa sculptată cu blazoanele familiei, tabloul “Coborârea de pe cruce”, un vas de Sevres albastru de un metru înălțime care trona pe un piedestal. O copie după un tablou celebru de Jusepe de Ribera, Sfântul Sebastian. Un tablou de G. D. Mirea, “Femeia cu beretă”, care o reprezenta pe Bessie, prima soție a lui Take Ionescu.

Interior Palatul de la Sosea. Fotografia face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Punem bani? Un palat e de vânzare în București. Costa vreo 6 milioane de euro
Palatul de la Sosea, în prezent. Sursa foto: imobiliare.ro
În Palatul de la Șosea s-au mutat, pe rând, un ofițer de securitate, Eugen Jebeleanu, până și iluzionistul Josefini, hocus pocus

În primii ani de după instaurarea regimului comunist, Palatul nu va fi naționalizat, însă proprietarilor li se va rechiziționa treptat fiecare încăpere. Palatul va deveni Școală Populară de Artă, apoi în clădire se mor muta, pe rând, un ofițer de securitate pe nume Sima, care o reclama pe Prințesa Woroniecka pentru că dădea meditații, iluzionistul Josefini și Eugen Jebeleanu cu consoarta. În ultimii săi ani din viață, Prințesa Adina Woroniecka a reușit să îi aducă în apartamentul cândva al ei pe Hrandt Avakian, un mare colecționar de artă românească, europeană și, mai ales, extrem – orientală, și pe Beatrice Avakian, sora lui Hrandt. Palatul va deveni o vreme Muzeul Hrandt Avakian.

Palatul de la Sosea in anul 2018. Foto credit: Simina Stan, istoric.
Punem bani? Un palat e de vânzare în București. Costa vreo 6 milioane de euro
Palatul de la Sosea in prezent. Sursa foto: imobiliare.ro
Punem bani? Un palat e de vânzare în București. Costa vreo 6 milioane de euro
Palatul de la Sosea. Sursa foto: imobiliare.ro
Palatul de la Sosea. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Madalin Ghigeanu in volumul ” Curentul mediteranean in arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Toți cei din protipendada comunistă au dorit să stea ca maimuțele în palatele nobilimii”

B365.ro: Domnule Ghigeanu, aflăm că în apartamentele nobillor s-au mutat, pe rând, o Școală Populară de Artă, un securist, Eugen Jebeleanu, ba chiar și Iosefini, hocu-pocus…

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Toți s-au mutat. Toți cei din protipendada comunistă au dorit să stea ca maimuțele în palatele nobilimii. Foarte mulți vor trăi acolo, le va plăcea să ocupe spațiile, să locuiască și să se maimuțărească în palatele nobililor. Partea bună a ocupației este că aceste palate au scăpat de demolare, au avut o șansă. Până la urmă, prin această maimuțăreală a comuniștilor, au scăpat niște clădiri de valoare”.

Foto credit: imobiliare. ro. Detaliu Palatul de la Sosea al Prințesei Adina Woroniecka.
Interior Micul Palazzo al Adinei Woroniecka. Fotografia-document face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Statul român nu a introdus și o clauză prin care să îi oblige pe noii proprietari să trateze vechile clădiri cu o minimă decentă”

B365.ro: În ce stare se află astăzi Palatul Prințesei Adina Woroniecka aflat pe Șoseaua Kiseleff nr. 7 dar Micul Palazzo?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul din Kiseleff, nr. 7 este degradat, neîngrijit îi închis de mai bine de 10 ani. Nepotul Prințesei Adina Woroniecka, Mircea Nasta, după un proces de aproape 10 ani de redobândire a proprietății, l-a vândut. Din nefericire, pentru mai toate proprietățile istorice redobândite de cei în drept după anul 1989, statul român nu a introdus și o clauză prin care să îi oblige pe noii proprietari să le întrețină și să le trateze măcar cu o minimă decență”.

Foto-document, singura imagine păstrată cu Micul Palazzo. Colecția Mircea Nasta. Foto credit: Narcis Dorin Ion, istoric.
Micul Palazzo din strada Take Ionescu, fostă Atena 25. Foto credit: istoric Simina Stan.
Micul Palazzo din strada Take Ionescu. Foto credit: Simina Stan, istoric.
Inainte de Micul Palazzo proiectat de Alexandru Zaharia a existat o clădire realizată de arh. Leonida Negrescu. Foto credit: Simina Stan, istoric.
Micul Palazzo din strada Take Ionescu, fostă Atena 25. Foto credit: Simina Stan, istoric.
Proiectul de arhitectură al Palatului din Șoseaua Kiseleff trebuie obligatoriu legat de proiectul Micului Palazzo din strada Take Ionescu”

B365.ro: Cum arată proiectul de arhitectură al Palatului din Șoseaua Kiseleff?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Proiectul trebuie obligatoriu legat de cel al Micului Palazzo din Take Ionescu care a aparținut tot Prințesei Woroniecka. Vorbim despre modificarea spațiilor anexe din spatele Casei Take Ionescu realizată de arhitectul Alexandru Zaharia. Puțini știu că, anterior proiectului semnat de Zaharia, a existat o altă formă a clădirii actuale, realizată de arh. Leonida Negrescu.”.

Micul Palazzo, arhitect Leonida Negrescu, Arhiva PMB. Foto credit: Simina Stan, istoric.
Foto document istoric, 1930, Micul Palazzo, arhitect Alexandru Zaharia. Zece ani mai tirziu, Alexandru Zaharia va face o copie a acestui Palat pe Soseaua Kiseleff. Foto credit: Arhiva Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion, istoric.
Palatul din Kisseleff, copia celui din Take Ionescu. Foto credit: Imobiliare.ro.
Ceremonia de nuntă a soților Woroniecki a avut loc la Paris și a fost oficiată de Monseniorul Vladimir Ghika

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În acest mic palazzo, definitivat în anul 1930 de Alexandru Zaharia, se va muta Adina Woroniecka, imediat după nunta sa cu nobilul polonez Jan (Jean) Korybut Woroniecki. Practic, arh. Alexandru Zaharia va transforma spațiile existente, ce fuseseră grajduri și atenanse ale Vilei Take Ionescu, inclusiv podul de fân, într-un adevărat palat italian. Descrierea acestui mic palazzo este făcută de catre Mircea Nasta, un nepot de verișoară al Adinei Woroniecka, în interviul cu Narcis Dorin Ion:Se intră prinr-o ușă frumos sculptată, mutată ulterior în casa clădită pe Șoseaua Kiseleff în 1940. Pereții vestibulului fiind deschiși, se vedea bine scara, cum se poate observa din fotografiile arhitectului Alexandre Petit (..). În sufragerie erau o frumoasă masă fixă de piatră, pe care stătea un surtout de table, și o consolă tot de piatră, pe care se afla argintăria”.

Interior Micul Palazzo al Adinei Woroniecka. Fotografia-document face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion, publicată în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Palatul de la Sosea. Foto credit: Ion Diamandi, Lifeandstyle.ro.
Era o adevărată pinacotecă în micul palazzo din strada Take Ionescu; va fi mutată în Palatul de pe Kiseleff”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Alexandru Zaharia realizează această transformare a anexelor într-un stil mediteranean revival cu elemente renascentiste. Din fotografiile-document, ce provin din arhiva Mircea Nasta, se vede că Micul Palazzo este realizat într-un stil la modă al vremii, acel mediteranean revival. Era o adevărată pinacotecă în micul Palazzo. Se știe că familia Woroniecki avea tablouri valoroase, se știe de un Corot, de Ion Andreescu, de G. D. Mirea, Grigorescu, Luchian, copii după mari maeștri renascentiști italieni, etc. Știm, de pildă, că Prințesa Adina îi face va cadou Principesei Ileana un tablou, faimoasa Pădure de Andreescu. Deci, micul Palazzo era înfrumusețat cu obiecte de artă extraordinare. Unele dintre ele au fost recuperate de Dan Nasta și, ulterior, donate Muzeului Palat de la Mogoșoaia. Este o mare diferență între cei doi Nasta, Mircea și Dan. Trebuie să recunoaștem că Dan Nasta, un mare om de cultură, a restaurat Palatul Mogoșoaia, Palatul Potlogi, Conacul Drugănescu și a reușit să facă acolo lucruri de mare valoare”.

Interior Micul Palazzo al Adinei Woroniecka. Fotografia-document face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Blazonul Familiei Woroniecki. Prințul Jan Korybut Woroniecki făcea parte dintr-o străveche familie nobilă poloneză. Foto credit: Simina Stan, istoric.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Se mai știe și că Prințul si Prințesa erau pasionați de muzică. Ambii cântau foarte bine la pian Chopin. Adina fusese trimisă la studii la faimosul pension Notre Dame de Sion din Paris, unde învățase să cânte la pian cu una dintre cele mai mari interprete a lui Chopin, Doamna de Pantes, de la Conservatorul de la Geneva”.

Blocul Leonida ( in prezent blocul KFC din Romană) in perioada interbelică, blocurile care vor umbri Micul Palazzo. In imagine se poate vedea si statuia lui Take Ionescu ridicată in anul 1931 in piațeta cu acelasi nume. Foto credit: Bucurestiul Secret.
Un bloc de P+10 va obtura brutal tot aspectul micului Palazzo. Practic, îi va lua lumina, făcând aproape imposibilă locuirea”

B365.ro: De ce s-au mutat soții Woroniecki din Micul Palazzo? De ce și-au luat toate obiectele de preț din micul Palazzo, inclusiv ușile cu blazon, și s-au mutat în noul palat de pe Kiseleff?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Problema locuitului în micul palazzo va surveni în anul 1936-1937, când pe Bulevardul Magheru se vor construi cele două blocuri, dintre care unul este Blocul Leonida, un proiect modernist semnat de arh. Ion Giurgea. Un bloc de P+10 care va obtura brutal tot aspectul micului Palazzo, practic îi va lua lumina, făcând aproape imposibilă locuirea. Nu ne vine să credem nici astăzi că în spatele acelui bloc de pe Magheru ar putea exista un Palat renascentist italian. Prințesa se îndrăgostește de proiectul reușit al lui Alexandru Zaharia și îl vrea replicat pe Șoseaua Kiseleff. Micul Palazzo este printre primele construcții mediteraneene din București și cea care-l lansează pe Alexandru Zaharia în lumea elitelor bucureștene. După acest palazzo, Alexandru Zaharia va mai proiecte vile pentru 7 miniștri și, mai ales, pentru Casa Regală. Despre povestea fabuloasă a Palatului Scroviștea, destinat Regelui Carol al II-lea vom vorbi neapărat”.

Interior Micul Palazzo al Adinei Woroniecka. Fotografia-document face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.

B365.ro: Abia aștept. Totuși, este pentru prima dată când aud, în istoria locuirii în București, că o familie aristocrată s-a mutat dintr-un palat într-altul deoarece un bloc îi umbrea proprietatea. Aceasta într-o perioadă în care nu se ridicau prea multe blocuri în București, cum se întâmplă astăzi.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Tot Bulevardul Magheru va cunoaște o modernizare atunci, vor aparea blocuri. Așa cum spunea Nicolae Iorga în Revista Arhitectura, pe Magheru vor apărea aceste “americănisme bucureștenizate”.

Punem bani? Un palat e de vânzare în București. Costa vreo 6 milioane de euro
Palatul de la Sosea in prezent. Sursa foto: imobiliare.ro
Palatul de la Sosea. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Madalin Ghigeanu in volumul ” Curentul mediteranean in arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Madalin Ghigeanu in volumul ” Curentul mediteranean in arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Palatul de la Sosea. Foto credit: Ion Diamandi, lifeandstyle.ro.
Stilul Palatului de la Șosea, cu influențe are Renașterii italiene, poate fi considerat ca fiind un Mediteranean Revival

B365.ro: Palatul de pe Kiseleff în care se mută Prințul și Prințesa, ce fel de proiect a fost?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din dosarul de autorizare aflăm că Palatul din Kiseleff Nr. 7 este cam ultimul proiect al lui Alexandru Zaharia în România, Construcția, deși aparent este mare, în realitate nu are spații exagerate. Este însă foarte bine gândită funcțional. De remarcat este faptul că era destinată pentru locuirea a doi oameni. Construcția în formă de L, cu două fațade la stradă de 26,60 m / 24, 20 m. are un subsol parțial, parter, etaj I și o mansardă locuibilă. Stilul său, cu influențe are Renașterii italiene, poate fi considerat ca fiind un Mediteranean Revival. Parterul este foarte interesant, are trei încăperi majore. Frapează, în primul rând, vestibulul cu grup sanitar, hall de primire deschis parțial pe 2 niveluri prin scara somptuoasă către etaj. Din interviul istoricului Narcis Dorin Ion cu Mircea Nasta, se pare că scara monumentală care ducea la etaj a fost desenată chiar de către inginerul antreprenor Aurel Ioanovici. Însă antreprenorul Palatului nu va fi Ioanovici, ci inginerul I. Kivonu”.

Adina Woroniecka in biblioteca de la Micul Palazzo. Operele de artă din fotografie vor fi mutate in Palatul de la Sosea. Fotografia-document face parte din Colecția Mircea Nasta, apud Narcis Dorin Ion în studiul “Adina Woroniecka și casele sale din București. Convorbiri cu Mircea Nasta”.
Scara interioară vopsită a Palatului de la Sosea. Foto credit: imobiliare.ro.
Pe toți pereții acestei scări erau așezate tablouri și opere de artă de mare preț”

B354.ro: Vorbim de aceeași scară pe care locatarii comuniști aveau să o vopsească?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Aceeași scară. Pe toți pereții acestei scări erau așezate tablouri și opere de artă de mare preț. Chiar și ușa cu blazonul familiei a fost adusă de la Micul Palazzo. De altfel, regăsim peste tot blazonul familiei, este singurul proiect în care heraldica mediteraneană nobiliară este reală. În mai toate proiectele mediteraneene, atât cele din România cât și din America, heraldica este o pură butaforie, nu are nimic de-a face cu adevărul istoric. În acest Palat apare însă chiar blazonul familiei Woroniecki, o veche familie poloneză, cu origini până în Evul mediu. Se știe că strămoșii Prințului Jan Korybut Woroniecki, diplomat de carieră, fost ministru plenipotrentiar al Poloniei la Moscova, Sankt Petersburg, Paris și Washington au luptat în cruciade. În sufragerie exista și o fenomenală masă de piatră, de asemenea adusă de la micul Palazzo”.

Blazonul familiei nobiliare Woroniescki. Foto credit: Marius Imperator.
Detaliu, Micul Palazzo, Foto credit: istoric Simina Stan.
Foto credit: Simina Stan, istoric. Micul Palazzo.
La etaj se aflau doar două dormitoare, respectând regulă interbelică ca fiecare persoană să aibă propriul ei dormitor”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Parterul conține doar 3 camere: acest hall monumental, adevărată expoziție de artă, sufrageria-dining foarte mare, și livingul generos cu niște șeminee frumos sculptate. De remarcat este faptul că parterul avea o înălțime de 4 metri, este foarte înalt, etajul având doar 3.15 m. La etaj se aflau doar două dormitoare, respectând regula interbelică: fiecare persoană să aibă propriul dormitor, de fapt, apartament dotat cu dressing, cu salon, cu cameră sanitară. La mansardă sunt 4 camere pentru servitori, o spălătorie, un grup sanitar și un pod generos ce, ulterior, va deveni un mic apartament. Din nefericire, știm că după 1949, Prințesa și Prințul Woroniecki vor fi nevoiți să se mute în dependințe iar viața lor se va schimba radical. Vor trebui să coabiteze cu cei care primeau repartiție în Palat”.

Punem bani? Un palat e de vânzare în București. Costa vreo 6 milioane de euro
Palatul de la Sosea in prezent. Sursa foto:imobiliare.ro
Covorul Aubusson care domina sufrageria Palatului a ajuns în biroul prim-ministrului Petru Groza, aflat atunci în Casa Vernescu

B365.ro: Palatele nu au fost demolate, dar viețile proprietarilor da. Știm că Prințesa Adina Woroniecka va fi nevoită să vândă tot ce avea ca să trăiască.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Atât Prințul cât și Prințesa Woroniecka vor trăi o viață în umilință, vor muri în Palatul de la Șosea, Prințesa în anul 1975, Prințul în anul 1960. Rămân niște nobili care nu meritau o soartă atât de cruntă. În tinerețe, Adina Woroniecka se afla, practic, la concurență cu Martha Bibescu. Erau cele mai frumoase femei ale Bucureștiului. Aveau cultură, frumusețe fizică, noblețe, așa le caracterizează Mircea Nasta. Traseul Prințesei a fost impecabil, era Doamna de Onoare a Reginei Maria. Prințul Woroniecki era un om foarte cultivat, cânta la pian ore întregi. Știa multe limbi străine, printre care și japoneza, a fost ambasador în Japonia. Am descoperit în dosarul de autorizare memoriile Adinei Korybut Woroniecka adresate Primăriei. Sunt scrise într-o cursivă limbă română, cu o caligrafie impecabilă. Pur și simplu citești noblețea dintr-o pagină A4”.

Memoriu adresat Primăriei scris si semnat de Prințesa Adina Korybut Woroniecka. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Madalin Ghigeanu in volumul ” Curentul mediteranean in arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Palatul de la Sosea, Foto credit: Marius Imperator.
Micul Palazzo este printre primele proiecte de factură mediteranean revival cu elemente renascentiste”

B365. ro: De ce sunt aceste două Palate deosebite? Sunt mai importante decât tot ce am vorbit noi până acum în acest serial dedicat arhitecturii mediteraneene din București?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Mi-ar fi greu să spun că sunt mai deosebite. Sincer, sunt mai atașat de Vila Tătărescu. Ce a făcut Alexandru Zaharia, începând cu anul 1930, a fost un tur de forță. Practic, Micul Palazzo este printre primele proiecte de factură mediteranean revival cu elemente renascentiste. Atât la exterior, dar și la interior, dacă ne uităm la aceste fotografii document-istoric. Este un limbaj care va schimba aspectului orașului și care va fi cerut de aristocrația vremii. Din anul 1930, putem spune că Zaharia aduce în forță acest stil mediteranean în București. Din punct de vedere estetic, Palatul de la Șosea este totuși o pastișă, un proiect de un manierism consecvent dar bine stăpânit. Respectă toate regulile arhitecturii de tip renascentist italian. Cu arcade în plin cintru frumos proporționate, cu etaje retrase. Dar este un proiect mai puțin spectaculos, față de celelalte. Cele două palate au însă multă distincție”.

Urna funerară a Prințesei Woroniecka se afla in Mausoleul fostului ei soț, Take Ionescu, de la Mănăstirea Sinaia. Cineva i-a scris numele gresit. Fotografie de Antoaneta Dohotariu.
Urna funerară a Prințesei Woroniecka se afla in Mausoleul fostului ei soț, Take Ionescu, de la Mănăstirea Sinaia. Fotografie de Antoaneta Dohotariu.
Nici nu pot să-mi explic de ce acești oameni nu au plecat din țară. Poate că nu mai aveau energia de a începe o altă viață în altă parte”

B365.ro: Oare de ce acești oameni nu au plecat din țară? Prințul era polonez, dar a ales să moară în Palatul din București, după ani de umilințe.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nici nu pot să-mi explic de ce nu au plecat. Poate că nu mai aveau energia de a începe o altă viață în altă parte. Pentru cei nobili, istoria și tradiția care vine din spate îi obligă să se poarte într-un anume fel. Cred că ei au rămas atașați de acest Palat, de aceste Palate, mai bine spus, tocmai pentru că ei le-au făcut. Erau atașati de modul lor de trai. Se știe ca, înainte de a se mărita cu Prințul Jan Korybut Woroniecki, Adina Olmazu a închiriat un Palat în Polonia timp de un an, până la perfectarea actelor de casatorie. A adus tot personalul din Romania, toți servitorii și tot ce era necesar vieții, inclusiv tablourile. A dorit mereu sa traiască fastuos. Nu cred că soții Woroniecki se mai puteau adapta lumii noi de dupa anul 1949, oriunde ar fi fost aceasta. Cred ca au dorit să ramână în universul lor, într-un spațiu mental care nu mai avea nimic în comun cu ce se întâmpla în țară”.

„Cred ca au dorit să ramână în universul lor, într-un spațiu mental care nu mai avea nimic în comun cu ce se întâmpla în țară”. In imagine, Prințesa Adina Woroniecki in camera sa din Palatul de la Sosea. Foto credit: Colecția Mircea Nasta, apud istoric Narcis Dorin Ion.
Finalul acestei povești: Micul Palazzo al Prințesei Adina Woroniecka va deveni Școală Italiană și spațiu deschis evenimentelor culturale”

Mario Antico este un avocat italian stabilit în România de mai bine de 14 ani. A cumpărat casa lui Take Ionescu și Micul Palazzo și intenționează să le conserve și reabiliteze.

B365.ro: Cum ați găsit casa lui Take Ionescu și micul palazzo, acum 2 ani atunci când ați cumpărat proprietatea?

Mario Antico, avocat: “Palatul a fost preluat într-o stare deplorabilă. Cred că a fost distrus intenționat. Vorbim de bazinul de apă care era folosit pe vremuri pentru a aduce apa la sera privată. A fost distrus intenționat, din câte am înțeles, lucru care a dus la o mare inundație. Au fost compromise atunci elemente de arhitectură și de structură. În ultimii 2 ani, noi ne-am ținut de proiectul nostru, am obținut aprobări și acolo va fi o Școală Italiană, după cum știți eu sunt administratorul Școlii Italiene Aldo Moro din București. Vom muta în Palat o parte din cursuri, ba chiar s-ar putea să facem și un liceu, un liceu de limbi străine, dar în special de italiană, unul recunoscut de Ministerul Învățământului din Italia”.

mario, antico, avocat, italian
Avocat Mario Antico: „Nu numai că vom respecta elementele de arhitectură, dar nici nu vom extinde, nu vom construi, nu vom modifica absolut nimic. Practic, vom folosi spațiile exact așa cum erau ele”. Foto credit: Mario Antico.
Elementele arhitecturale italiene din Toscana ale micului palazzo s-ar potrivi foarte bine cu Liceul nostru de limbi străine”

Mario Antico, avocat: “Structura cu curte și cu elementele acelea de arhitectură italiană din Toscana s-ar potrivi foarte bine cu Liceul nostru de limbi străine. Au fost doi ani în care au lucrat cu arhitecți, cu experți din domeniul restaurării, inclusiv am făcut un studiu pentru stucaturi și pentru partea de lemnărie. Nu am modificat absolut nimic, tot ce este frumos va rămâne. Nu numai că vom respecta elementele de arhitectură, dar nici nu vom extinde, nu vom construi, nu vom modifica absolut nimic. Practic, vom folosi spațiile exact așa cum erau ele. Palatul se pretează foarte bine pentru proiectul nostru de școală și de educație. Așteptăm acum să primim și autorizația de construcție de la PMB”.

B365.ro: Veți respecta proiectul de arhitectură originar al arhitectului Alexandru Zaharia?

Mario Antico, avocat: “Absolut, absolut. Și cred că vom reuși să punem și mai mult clădirea în evidență. Școala Italiană va fi deschisă și evenimentelor culturale, tocmai pentru a invita oamenii din București să vadă ce am făcut noi acolo. Sunt convins că va fi un lucru extraordinar, și pentru noi ca școală, dar și pentru toți bucureștenii. Vom aduce la viață o clădire extraordinară făcută acum aproape 100 de ani”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies