BAZAR

Palate dispărute din Bucureşti GALERIE FOTO

Istoricul de artă Oana Marinache a susţinut, joi, la Muzeul Municipiului Bucureşti- Palatul Suţu o conferinţă dedicată Familiei Bibescu Basarab Brâncoveanu şi reşedinţelor mărețe pe care aceasta le-a deţinut în Bucureşti.

După cum a explicat istoricul, Gheorghe Bibescu a refăcut, de-a lungul domniei, două foste palate brâncovenești în Capitală, primite de la familia primei sale soții, Zoe Brâncoveanu și a construit un alt palat la Băneasa, o reședință de vară, pe moșia celei de-a doua soții, Marițica Văcărescu.

Palatul Brâncoveanu-Bibescu, de la poalele dealului Mitropoliei

Palatul deţinut de domnitorul Gheorghe Bibescu s-a aflat la poalele dealului Mitropoliei. Zona fostei grădini a devenit piaţa Halelor Bibescu, astăzi piaţa Unirii.  

foto: Emanuel Badescu, via bibescustirbey.blogspot.ro/

Click pe imagini pentru marire

grafica & foto: Cristian Gache

Gheorghe Bibescu a locuit în acest palat până la sfârşitul domniei, investind sume mari de bani în amenajarea lui. Conform istoricului, domnitorul precizează într-o scrisoare din 1850 că, timp de 14 ani, mobilase şi comandase obiecte în valoare de 50.000 ducaţi.

Începând cu iunie 1848, odată cu plecarea domnitorului Bibescu, palatul intră în circuitul public, fiind închiriat şi amenajat pentru oficiali străini.

foto: Emanuel Badescu, via bibescustirbey.blogspot.ro/

În 1881, Primăria Capitalei a expropriat o mare porţiune din grădină, pentru canalizare şi pentru amenajarea cursului Dâmboviţei. Doi ani mai târziu, terenul rămas este cumpărat de Primărie pentru halele de peşte.

În septembrie 1884 se organizează licitaţia pentru demolarea palatului, iar, un an mai târziu, are loc exproprierea terenului rămas pentru înfiinţarea pieţei publice.

Palatul Brâncoveanu-Bibescu, din Piața Națiunilor Unite

În acest palat a locuit Grigore Brâncoveanu, la începutul secolului XIX, dar și George Bibescu. A fost restaurat între anii 1900-1905, de arhitectul P. Gottereau, însă a fost demolat în 1911.

foto: Emanuel Badescu, via bibescustirbey.blogspot.ro

Soarta acestui palat este tumultoasă, explică Oana Marinache. Conform istoricului, Primăria Capitalei a expropriat mai multe porțiuni din grădină pentru mărirea cheiului Dâmboviței, proprietarii fiind nevoiți ulterior să îl demoleze. În anii ’60, aici este ridicat Blocul Gioconda, cea mai înaltă clădire a vremii din București.

foto: Emanuel Badescu, via bibescustirbey.blogspot.ro

Palatul Stirbey din Calea Victoriei

Barbu D.Ştirbey a locuit pe Calea Victoriei, într-o reşedinţă în stil neoclasic transformată de arhitectul francez Michel Sanejouand. În timpul domniei sale,  Ştirbey a ordonat construirea unui corp de gardă, cu faţade de templu, amplasat în dreapta palatului. Corpul de gardă dispare la bombardamentele din 1944.

foto: bibescustirbey.blogspot.ro

Palatul de vară din Băneasa

grafica & foto: Cristian Gache, sursa: Arhivele Naționale ale Romaniei

Gheorghe Bibescu începe în 1847 o lucrare pe moșia din Băneasa, pentru o reședință de vară. Însă, odată cu începerea Revoluției din 1848, proiectul rezidențial este oprit. Edificiul cade în ruină, iar în perioada interbelică este vândut societății Automobilia. După cum a povestit Oana Marinache, Primăria Capitalei a făcut un proiect pentru a muta Muzeul Municipiului București în această clădire, însă nu a avut fondurile necesare. Palatul a fost în cele din urmă demolat. 

Reședința lui Zoe Brâncoveanu de pe strada Budișteanu

grafica & foto: Cristian Gache, sursa: Arhivele Naționale ale Romaniei

Pe strada gen. Constantin Budișteanu de astăzi, se afla fosta proprietatea Niculescu, cumpărată în 1890 de Epitropia Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu. Conform istoricului citat, aici a locuit până în 1892 fosta doamnă a Țării Românești. Proprietatea a trecut astfel în posesia nepoatei Marie Nicole Darvari, care apelează între 1896 – 1897 la arhitectul Fr.Hartmann pentru restaurare. Astăzi, e sediul unei firme.

♦♦♦

Familia Bibescu Basarab Brâncoveanu deţinea, în secolul al XIX-lea, unele dintre cele mai importante proprietăți din Țara Românească. După cum a explicat Oana Marinache, cea mai mare parte a patrimoniului funciar provenea din moștenirea domnitorului Constantin Brâncoveanu. 

Potrivit studiului elaborat și publicat de Iolanda Țighiliu în 2008, citat de istoricul de artă, patrimoniul brâncovenesc cuprindea, la începutul secolului al XVIII-lea, aproximativ 179 proprietăți, dintre care 171 în Țara Românească. O parte dintre acestea vor trece din patrimoniul marelui ban Grigore Brâncoveanu, pe de o parte, Așezămintelor Brâncovenești, Spitalului Brâncovenesc ctitorit de văduva sa, Safta, dar și nepoatelor lor, Elisabeta și Zoe.

Proprietățile vor ajunge apoi în posesia lui Gheorghe Bibescu, prin căsătoria sa cu Zoe Brâncoveanu; după divorțul celor doi, pentru o perioada foarte lungă de timp, între 1844-1892, patrimoniul va fi pus sub o „Epitropie a Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu”.

În perioada imediat următoare decesului doamnei Zoe, fiii și fiicele Brâncoveanu și Bibescu, prin intermediul experților, vor evalua însemnata ei avere și vor desemna mai multe loturi de proprietăți. Ei vor trage la sorți aceste loturi și, după caz, își vor despăgubi rudele care ar fi primit proprietăți de mai mică valoare. 

grafica & foto: Cristian Gache, sursa: Arhivele Naționale ale Romaniei

VEZI ȘI: Grădinile pierdute din Bucureşti- imagini din perioada în care oraşul era format 50% din verdeaţă 


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button