Osemintele lui Brâncoveanu, readuse la Biserica Sf. Gheorghe, în ziua Sf. Constantin şi Elena

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a domnitorului şi a celor patru fii ai săi. De aceea, în dimineaţa zilei de miercuri, moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu vor fi puse spre închinare în baldachinul special amenajat pe Dealul Patriarhiei, alături de moaştele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, şi de moaştele Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, scrie Mediafax.

Tot miercuri, începând cu ora 15.00, osemintele domnitorului vor fi purtate pe acelaşi traseu cu al procesiunii din 1934, respectiv Biserica Domniţa Bălaşa – Universitate – Biserica Sf. Gheorghe Nou.

Sfârşitul trafic al lui Constantin Brâncoveanu a venit ca urmare a faptului că domnitorul era bănuit de turci că trata în secret cu imperiul habsburgic şi cu cel ţarist. La 15 august 1714, domnitorului şi celor patru fii ai săi, cel mic având doar 12 ani, le-au fost tăiate capetele.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Trupurile celor ucişi au fost arun­cate în apele Bosforului, iar capetele lor au fost purtate în suliţe pe străzile Constantinopolului, după care au fost expuse la poarta Seraiului şi apoi aruncate, şi ele, în mare. Câţiva creştini evlavioşi au cules din valurile mării rămăşiţele pământeşti ale Brâncovenilor şi, în taină, le-au îngropat în biserica Mănăstirii Panaghia Kamariotissa de pe insula Halki. Ulterior, soţia domnitorului, Maria Brâncovea­nu, a putut strămu­ta osemintele soţului ei la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti.

În 1932, au fost realizate cercetări arheologice în Biserica Sf. Gheorghe Nou, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu – secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. Cu această ocazie, au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Anul acesta, în perioada 12-15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, a făcut cercetarea arheologică a zonei mormântului domnitorului din Biserica Sf. Gheorghe Nou. Au fost descoperite, astfel, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului, depuse în cripta de nord a mormântului, încă din 1720, de Maria Brâncoveanu.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În sicriul lui Constantin Brâncoveanu s-a găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), identificate pe baza unor iniţiale metalice (I. M.), însoţite de o coroană. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX. Din echipa de cercetare au făcut parte şi doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru şi dr. Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în 1932 de profesorul Francisc J. Rainer.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Cei doi au făcut următoarele observaţii: „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Aceste observaţii sunt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice din 1932. După cercetări, Sfintele Moaşte ale lui Constantin Brâncoveanu au fost aşezate, după o rânduială specială, într-o raclă confecţionată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române.