Organism UNESCO atrage atenția asupra distrugerii patrimoniului din București, în mandatul Oprescu

de:
05 feb. 2014
1 Afișari
Organism UNESCO atrage atenția asupra distrugerii patrimoniului din București, în mandatul Oprescu

ICOMOS (Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri Istorice), cea mai importantă asociaţie profesională care activează pentru conservarea şi protejarea patrimoniului cultural la nivel global, a condamnat, printr-o rezoluţie, distrugerile patrimoniului istoric din Bucureşti. Conform Roxanei Wring, preşedinta Asociaţiei ProDomo, semnalul de alarmă al ICOMOS a fost trimis printr-o scrisoare autorităţilor naţionale, inclusiv Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Primăriei Generale şi Ministerului Dezvoltării.

Rezoluţia a fost emisă la recomandarea Comitetului Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice, care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la conservarea patrimoniului istoric al Capitalei şi a cerut Consiliului să solicite de urgenţă autorităţilor române să oprească demolările de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice şi să promoveze o strategie de dezvoltare economică sustenabilă pentru protejarea acestora. Recomandarea a venit ca urmare a raportului „Patrimoniul Bucurestiului 2008-2012”, lansat de Asociaţia ProDomo în ianuarie 2013.

ProDomo a inclus în raport lista de imobile-monument istoric aflate în stare avansată de degradare, din Bucureşti, ca de exemplu Casa Oromolu, de pe Bulevardul Aviatorilor 8, Casa Miclescu, de pe Kiseleff 35-37, imobilul de pe Maria Rosetti 38, din Ion Câmpineanu nr. 2, Visarion 8, dar şi Palatul Ştirbei.

Raportul aminteşte totodată şi de Centrul Vechi, zona cu cea mai mare concentrare de imobile istorice din Bucureşti, precizând însă că multe dintre ele se află într-o sta­re avansată de degradare.

„În ultimii cinci ani au fost între­prinse lucrări de reabilitare a infrastructurii stradale, însă nu s-a făcut nimic pentru restaurarea fondului construit. Pe măsură ce străzile au fost pietruite şi redate circulaţiei pie­tonale, a crescut exponenţial şi numărul de restaurante şi ba­ruri. Imobilele istorice care adăpostesc localurile sunt într-o stare precară de conservare: faţade cu tencuiala căzută, eta­je superioare nelocuite, geamuri sparte şi interioare expuse intemperiilor, balcoane care stau să cadă”– se subliniază în raport.

Un alt subiect tratat este patrimoniul industrial al Bucureştiului, care a continuat să dispară în ultimii ani. „O uriaşă rezervă urbanistică a oraşului este ignorată de către edi­li şi vânată de investitorii imobiliari, mai ales pentru valoa­rea terenului, în timp ce imobilele cu o valoare arhitecturală incontestabilă cad pradă hoţilor de fier vechi şi abandonului (exemple: Fabrica de Chibrituri şi Moara lui Assan).”

Conform ProDomo, Primăria Municipiului Bucureşti ignoră principiile eu­ropene cuprinse în Carta de la Leipzig privind oraşele euro­pene durabile, Declaraţia de la Toledo52 privind regenerarea integrată şi Convenţia Europeană a Peisajului, întrucât singurele proiecte promovate de Municipalitate sunt proiectele de infrastructură rutieră, care se bazează pe modele occidentale de dezvolta­re urbană tipice anilor ’60. Acestea nu promovează modele de mobilitate şi nici nu prioritează transportul în comun şi circulaţia pietonală. Exemplele date în acest caz sunt pasajele rutiere Kiseleff şi Aviatorilor, în cazul cărora PMB propu­ne o soluţie care va afecta negativ dezvoltarea Bucureştiului, prin atragerea traficului auto în centrul oraşului şi distrugerea a importante valori patrimoniale care conferă Bucureştiului anvergura unei capitale europene.

Construind pasaje rutiere subterane pe bulevardele Kiseleff şi Aviatorilor, Primăria Municipiului Bucureşti va transforma una dintre cele mai frumoase zone de agrement într-o autostradă urbană”, adaugă reprezentanţii ProDomo în raportul citat, pe care îl găsiţi, în întregime, AICI.

După cum a declarat Roxana Wring, preşedinta Asociaţiei ProDomo, miercuri, în cadrul unei conferinţă de presă, raportul lansat anul trecut nu a primit niciun răspuns de la autorităţile naţionale, acesta fiind şi motivul pentru care s-a decis înaintarea lui către ICOMOS. 

„Ne adresăm Comisiilor internaţionale pentru că ai noştri nu ascultă”, a subliniat şi Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Bucureştiul Meu Drag, una dintre asociaţiile care au sprijinit raportul. Tot el a subliniat că, dacă o astfel de rezoluţie, ca cea emisă de ICOMOS, ar fi vizat un alt oraş european, arhitectul general al acestuia şi-ar fi dat demisia.

Raluca Munteanu, de la Asociaţia ProPatrimoniu a adaăgat, de asemenea, că unul dintre motivele pentru care astfel de distrugeri au loc este reprezenatat de faptul că patrimoniul din Bucureşti e văzut de autorităţi ca o piedică în calea dezvoltării. Ea a dat ca exemplul cazul Halei Matache, despre care nu se ştie nici acum când unde şi cum va fi reconstruită.

Motivele pentru care ICOMOS a emis rezoluţia le găsiţi în „Raportul Patrimoniul Bucurestiului 2008-2012”.

Cookies