Ordinului Arhitecților din România, atenționare privind construirea „Cartierului pentru Justiție”. Ce nereguli grave au fost descoperite

Ordinului Arhitecților din România atrage atenția după decizia Guvernului de construire a "Cartierului pentru Justiție", într-un spațiu imens de lână pasajul Mărășeși. Cu toate că se discută de ani de zile de acest proiect, de abia acum pare să fi intrat în linie dreaptă. Totuși, arhitecții spune că acesta trebuie să respecte reglementările în vigoare și profesionalismul.

Cartierul Justiției este un proiect de care orice administrație se leagă în timpul guvernării și de ani de zile se promite că într-un spațiu plin de beton, gunoaie și vegetație crescută la nimereală se va construi un Cartier al Justiției, unde vor fi mutate toate clădirile de utilitate publică din acest domeniu.

Locul respectiv trebuia să fie un circ al Foamei

Se spune că în acel loc Ceaușescu voia să construiască un circ al Foamei, cum i se spunea, adică o cantină imensă din care oamenii să vină să își cumpere mâncare pentru a nu mai găti acasă. Numele oficial era însă de complex agroalimentar. Conform planurilor urbanistice, aici trebuiau să funcționeze piețe publice și o imensă sală de mese, un fel de supermarket imaginat de conducătorii regimului socialist pentru a centraliza distribuția de alimente.  Numeroase mall-uri din Capitală, precum București Mall, City Mall sau Plaza România au fost construite pe fundația acestor spații comuniste.

Noul proiect pentru Cartierul Justiție, plin de nereguli

Filiala București a Ordinului Arhitecților din România a transmis recent o scrisoare deschisă prin care atrage atenția că Proiectul de Ordonanță de Guvern privind aprobarea unor măsuri necesare pentru pregătirea și realizarea obiectivului de investiții „Cartierul pentru Justiție”, precum și a lucrărilor de interes public național și de utilitate publică aferente acestuia, necesare funcționării sistemului judiciar, are nevoie de amendamente majore pentru respectarea legislației în construcții. Se pare că au fost descoperite o serie de nereguli grave în acest proiect.

Atragem atenția Guvernului României că sunt necesare câteva modificări în sensul (i) instituirii unei proceduri concurențiale și calitative de promovare a proiectului, atât la nivel urbanistic, cât și arhitectural și (ii) restabilirii competențelor firești ce revin Primăriei Municipiului Bucureşti în avizarea și autorizarea lucrărilor, spun arhitecții României.

Ce prevede proiectul

„Cartierul pentru Justiție” ar putea fi construit lângă Biblioteca Națională a României (Bulevardul Mircea Vodă), urmând să includă spațiile destinate instanțelor de judecată, parchetelor de pe lângă acestea cu sediul în București (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc.), precum și a altor instituții din sistemul judiciar. Alături de acest complex de construcții este integrat și un parc care ar trebui să deservească întreaga zonă.

Ministerul Justiției, acuzat că a omis promovarea proiectului

Ministerul Justiției este acuzat că în noul proiect a omis parcursul clasic al promovării unei lucrări de interes public național. În primul rând, Planul Urbanistic Zonal destinat obiectivului de investiții ”Cartierul pentru Justiție” nu a fost elaborat niciodată, iar în locul lui a apărut doar un masterplan intitulat „Conceptul general urbanistic-arhitectural”. Primăria Municipiului București și corpul profesional local nu au fost implicate din niciun punct de vedere și, nu în ultimul rând, dezbaterea publică nu a existat.

Derogări nejustificate de la lege

OAB mai psune că Proiectul de Ordonanță de Guvern propune, prin derogări nejustificate de la lege, o procedură inadecvată – un Plan Urbanistic de Detaliu – și, implicit, un circuit de avizare și autorizare care exclude complet Primăria Municipiului București din acest proiect de mare anvergură.

„Acționând în baza Legii nr. 184 / 2001 și reprezentând interesele arhitecturii și arhitecților din România, Filiala București a OAR își exprimă disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Justiției, cu Primăria Municipiului București și cu Primăria de sector pentru organizarea procedurilor competitive prevăzute de HCGM nr. 297 / 2017”, se mai arată în punctul de vedere transmis de Arh. Emil Ivănescu, Președintele Filialei București a Ordinului Arhitecților din România.