Ordinul Arhitecţilor: Primăria vrea să distrugă şos. Kiseleff şi bd. Aviatorilor

de:
09 iun. 2012
2 Afișari
Ordinul Arhitecţilor: Primăria vrea să distrugă şos. Kiseleff şi bd. Aviatorilor

„Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România, face apel la sensibilizare a opiniei publice şi cheamă bucureştenii să se opună aberaţiei care va distruge cele două artere istorice de o mare expresivitate ambientală. Planurile sunt deja aprobate şi se aşteaptă doar trecerea perioadei alegerilor pentru a se demara acţiunea de demolare şi de deschidere a şantierului, care va duce la mutilarea Şoselei Kiseleff şi a Bulevardului Aviatorilor, precum şi la dispariţia a numeroşi copaci.” -se arată în comunicatul OAR.

PASAJE AUTO DENIVELATE PE ŞOSEAUA KISELEFF ŞI PE BULEVARDUL AVIATORILOR

„În 2011, Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat intenţia construirii a două pasaje subterane carosabile, unul amplasat pe Şoseaua Kiseleff (la Piaţa Presei Libere), celălalt pe Bulevardul Aviatorilor (la Piaţa Charles de Gaulle). Conform Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti, care a şi emis un comunicat de presă pe această temă, pasajele vor afecta negativ statutul şi imaginea celor două artere, printre cele mai frumoase ale oraşului. Deloc în ultimul rând, un număr mare de copaci falnici vor dispărea pentru a face loc asfaltului şi betoanelor…

Oficial, motivul invocat în sprijinul celor două proiecte este cel al asigurării unei circulaţii fluente pe direcţia Nord-Sud; dezvoltările imobiliare din nordul Bucureştiului fac necesară – în opinia susţinătorilor pasajelor – crearea unor cai rapide de pătrundere către centrul oraşului.

Critică celor două proiecte implica două direcţii: (1) justificate funcţional numai într-o logică unilaterală, pasajele nu rezolvă în realitate problema circulaţiei; (2) ele neagă complet semnificaţia culturală, istorică şi socială a celor două bulevarde.

1. Cele două proiecte – în mod semnificativ lansate doar de către direcţia de infrastructură a PMB, fără implicarea direcţiei de urbanism – iau în considerare numai maşina şi echipamentele rutiere asociate ei, ignorând orice alt element. O analiză mai atentă …demonstrează că ele vor avea efecte opuse şi negative asupra oraşului.

Lărgirea străzilor şi construirea de pasaje către centrele oraşelor a condus, prin atragerea unui număr suplimentar de maşini şi creşterea vitezei de circulaţie, la congestie suplimentară şi la degradarea calităţii mediului. Nu întâmplător, în ultimii ani tendinţa este exact de sens contrar: la Paris îngustează carosabilul, se lărgesc trotuarele şi se amplifică plantaţia de aliniament (Champs-Elysees, rue de Rennes), la Berlin se dezafectează pasajele construite în anii ‘60 etc.

Ameliorarea circulaţiei se poate obţine nu prin radiale către centru, ci prin crearea de inele ocolitoare ale centrului. Este …paradoxal,şi una din ideile PIDU – Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Bucureştiului – clar afirmata de către PMB, dar contrazisă prin aceste proiecte de către aceeaşi instituţie!

2. Impactul negativ al pasajelor asupra Şos. Kiseleff şi Bd. Aviatorilor poate fi analizat din trei puncte de vedere: imagine şi semnificaţie cultural-istorică, cadru natural, funcţie socială.

Împreună cu Bd. General Constantin Prezan, Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor formează un sistem de axe urbane majore – existent şi în alte mari oraşe europene, dar şi nordamericane – care are ca model bulevardele pariziene ale secolului al XIX, în particular Avenue des Champs Elysees.

În termeni morfologici, caracteristicile lor sunt axialitatea, profilul amplu şi simetric, plus – deloc întâmplător – prezenţa dominantă a vegetaţiei înalte (aliniamente de arbori).

În termeni funcţionali, ele au rol de artere de promenadă şi de reprezentare, fiind de multe ori gândite ca axe conducând către un obiect monumental – Arcul de Triumf (Paris, Bucureşti), monument de for (Budapesta, Berlin, Bucureşti), Palatul Regal (Londra), Capitoliul (Washington). În toate cazurile acest tip de arteră este protejat prin regulamente de urbanism, Bd. Andrassy din Budapesta fiind chiar înscris în lista UNESCO a patrimoniului mondial.

Deşi în toate cazurile este vorba de oraşe mari, cu inevitabile disfuncţii de circulaţie, nici o autoritate locală nu şi-a pus vreodată problema unei abordări pur tehnice a acestor artere, echipandu-le cu tranşee pentru maşini şi transformându-le în canale pentru circulaţia de viteză. Întotdeauna valoarea lor culturală şi istorică a fost mai presus de orice alt criteriu.

Prezenţa masivă a vegetaţiei înalte, o caracteristică intrinsecă a Şoselei Kiseleff şi a Bulevardului Aviatorilor, este amplificată de situarea celor două artere în zona de parcuri din nordul Bucureştiului – Parcul Kiseleff şi Parcul Herăstrău, ambele clasate monument – cu care au evoluat în strânsă legătură.

Rolul de reprezentare şi cadrul natural sunt asociate cu funcţia de promenadă pe care, sub diverse forme, au avut-o de-a lungul timpului Şos. Kiseleff şi Bd. Aviatorilor. Între plimbarea “la şosea” de altădată şi pistele de biciclişti sau aleile pietonale de astăzi exista o deplină continuitate, o continuitate pe care un anumit cadru arhitectural-urbanistic şi atmosfera au făcut-o posibilă dar care se va rupe în condiţiile realizării celor două proiecte pe cat de inutile pe atât de agresive.

Proiectele Primăriei nu au nici o legătură cu ceea ce ar trebui să constituie o intervenţie contemporană în centrul unei capitale europene. Ele vădesc o dublă neînţelegere, pe de o parte faţă de necesitatea protejării peisajului istoric urban şi a valorilor simbolice ale oraşului, pe de altă parte faţă de ideea de modernizare, optând pentru un model anacronic practicat în vestul Europei în anii ‘60-’70. Singurul rezultat cert al celor două intervenţii îl va constitui desfigurarea unor spaţii de mare calitate ale Bucureştiului.

Pe Şoseaua Kiseleff, axul solemn care conduce către Arcul de Triumf va fi destabilizat prin apariţia asimetrică a rampei şi defrişarea masivă a vegetaţiei înalte situată între Ştrandului Tineretului şi Piaţa Presei Libere. În aceeaşi zonă, spaţiul promenadei va fi şi el sever afectat, înlocuit cu o circulaţie carosabilă.

Pentru a face loc rampelor carosabile, pe Bulevardul Aviatorilor vor dispărea pe lungimi considerabile, de multe sute de metri, plantaţia de aliniament şi vor fi diminuate aleile pietonale. Promenada, protejată altădată de două şiruri de arbori, se va face într-un spaţiu liber, pe marginea unei rampe pe care coboară şi urcă maşinile.”