Care este principala cauză a mortalității pentru tinerii de 16-24 ani. De ce nu face nimic școala

de:
30 oct. 2012
0 Afișari
Care este principala cauză a mortalității pentru tinerii de 16-24 ani. De ce nu face nimic școala

Potrivit alineatului 2 al articolului 129 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, „în unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, obligatoriu, se desfăşoară cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar”. Însă, în realitate, această măsură de prevenire a accidentelor rutiere nu se respectă în învăţământul autohton.

Ora de educaţie rutieră nu se respectă în şcoli pentru că poliţiştii sunt puţini, banii sunt puţini. Se fac ore de educaţie rutieră doar la începutul anului şcolar„, a declarat, pentru B365.ro, Ştefan Răcăşan, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC) din România, cu ocazia celui de-al VI-lea Forum al siguranţei rutiere.

Noi am solicitat ca măcar 50%, dacă nu 100%, din sumele încasate de primării din amenzile date de Brigada Rutieră să fie folosite pentru educaţia rutieră, mai ales că primăriile coordonează, măcar pe linie administrativ-financiară, unităţile de învăţământ. Vrem ca aceste sume să fie folosite pentru că majoritatea accidentelor rutiere au loc din cauza lipsei de educaţie„, a completat Răcăşan.

Potrivit preşedintelui AVAC, dacă sunt motivaţi, copiii şi tinerii pot fi determinaţi să înveţe regulile de circulaţie rutieră. „De exemplu, în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, se pot face campanii prin intermediul unor concursuri cu premii subastanţiale, în aşa fel încât fiecare să fie motivat să obţină premiul dorit. Pentru liceeni, administraţiile publice locale, în special primăriile, ar trebui să facă poligoane de karting, iar accesul la karting să se facă doar pe baza unui test. Astfel, liceenii ar trebui să cunoască foarte bine legislaţia rutieră şi numai pe baza unor testări să aibă acces la poligon. Pista de karting ar trebui să cuprindă toate regulile de circulaţie, astfel încât, după terminarea liceului, cei care trec cu brio de testarea cunoştinţelor teoretice şi demonstrează că au abilităţile practice în poligon să primească atestate şi să meargă direct la examinator pentru obţinerea permisului de conducere„, a punctat Ştefan Răcăşan.

În opinia reprezentanţilor AVAC, orele de educaţie rutieră sunt extrem de utile pentru prevenirea accidentelor, în contextul în care accidentele rutiere reprezintă, atât în România, cât şi la nivel mondial, principala cauză a mortalităţii în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani. „Dintre toate nenorocirile cunoscute, accidentele rutiere reprezintă principala cauză a mortalităţii în rândul tinerilor cu vârsta de 16 – 24 de ani. Automobilul a ajuns un glonţ modern. Mor mai mulţi oameni din cauza accidentelor rutiere decât în război„, a declarat Marian Nedelescu, unul dintre fondatorii AVAC.

Dacă la nivel mondial, anual, peste 1,2 milioane de oameni mor, iar alte 50 milioane de persoane sunt rănite în accidentele rutiere, în România, într-un singur an, 3.000 de oameni îşi pierd viaţa, iar alte 10.000 de persoane rămân cu handicap în urma accidentelor rutiere, potrivit lui Nedelescu.

Potrivit reprezentanţilor AVAC, statul român cheltuie, anual, 2% din Produsul Intern Brut pentru victimele accidentelor rutiere, în vreme ce bugetul Ministerului Apărării Naţionale este de doar 1,4% din PIB. 

Chiar dacă statisticile sunt negre, numărul accidentelor rutiere produse pe drumurile ţării au scăzut cu 9% în 2009 faţă de 2008, iar 2010 şi 2011, numărul accidentelor rutiere s-a redus anual cu 15% faţă de anul anterior.

Până în 2020, conform Strategiei Naţionale pentru Siguranţa Rutieră, România, ca şi celelelalte state membre UE, trebuie să reducă cu 50% numărul accidentelor rutiere, faţă de perioada 2001 – 2010, conform angajamentului pe care autorităţile şi l-au luat încă din 2007.

Anul trecut, în Capitală, potrivit Brigăzii Rutiere, cele mai multe accidente rutiere au avut loc din cauza pietonilor care au traversat neregulamentar. Neacordarea priorităţii pietonilor aflaţi în traversarea drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate a reprezentat, în 2011, cea de-a doua cauză de producere a accidentelor rutiere grave în Bucureşti.

Citeşte şi: Cele 17 zone din Bucureşti unde au loc cele mai multe accidente cauzate de pietoni

                 Care sunt cele mai periculoase bulevarde din Bucureşti unde viteza la volan a făcut ravagii

                 Care sunt cele mai periculoase intersecții din București

Cookies