Opt ponturi pentru a-ţi îmbunătăţi memoria

„Am uitat să fac ceva. Şi era important, era important…”. Cam aşa e vorba unui cântec românesc în care se regăsesc cei mai mulţi dintre noi. The Huffington Post a strâns câteva din trucurile despre care cercetătorii cred că pot duce la îmbunătăţirea memoriei.

Dupa ani de cercetări, neurologii de la Universitatea din Queensland, Brisbane, au descoperit că mirosul de iarbă proaspăt tăiată declanşează două secţiuni ale creierului- amigdala (care se ocupă cu emoţii) şi hipocampul (care se ocupă cu memoria). Ei au observat că, respirând într-o zonă cu iarbă cosită, nivelul de stres scade, iar memoria se îmbunătăţeşte. Cele două fenomene se produc simulta, în condiţiile în care stresul cronic este asociat în mod direct cu uitarea.

Cercetările efectuate de către medicii de la Nutrition Research Center, de la Colegiul de Medicina Baylor din Houston, arată că guma de mestecat poate îmbunătăţi substanţial vigilenţa. Astfel, adolescentii carora li s-a dat să mestece  gumă în timp ce rezolvau probleme de matematică au obţinut punctaje mai mari la teste, în comparaţie cu elevii care au stat fără să flencăne. Studiul a durat 14 săptămâni.  Teoria că guma ajută memoria a mai fost demonstrată şi de către specialiştii de la Universitatea Northumbria din Newscastle, care au arătat că persoanele care au mestecat gumă în timpul testelor de memorie au avut rezultate mai bune, dar şi de către experţii japonezi, care cred că datorită mestecatului creşte frecvenţa cardiacă, ceea ce duce la oxigen suplimentar livrat creierului.

Potrivit unui studiu german care a fost publicat în revista Proceedings  a Academiei Naţionale de Ştiinţe, efectuat pe un grup de femei cu varste cuprinse intre 50 si 80 de ani, cu sănătate bună, cele care au redus aportul caloric cu 30 la sută timp de trei luni au arătat o îmbunătăţire de 20 la sută la testele de memorie. Asta pe lângă avantajul pierderii de kilograme, evident.

Un recent studiu australian, publicat în revista Science australian, a ajuns la concluzia că gândirea negativă  poate produce un şoc  sănătos pentru creier. Autorul studiului,  Joseph Forgas, profesor de psihologie la Universitatea din New SouthWales, le-a cerut participanţilor la studiu să-şi amintească întâmplări triste şi fericite, cu scopul de a le testa emoţiile. Cei care şi-au amintit lucururi neplăcute au făcut mai puţine greşeli în relatarea evenimentelor, Forgas tragând concluzia că că gândirea negativă îl face pe subiect să fie mai atent.

Cercetătorii de la Universitatea California au relevat faptul că persoanele care trag un pui de somn după-amiaza au capacităţi de învăţare mai mari cu până la 40%. Studiul a fost efectuat pe un grup de 39 de persoane.

Medicii neurologi de la Northwestern University au arătat, într-un studiu publicat în revista Science, că avem capacitatea de a învăţa şi în timpul somnului. Câţiva voluntari au fost puşi să memoreze locurile în care erau afişate, pe ecranul unui calculator, 50 de obiecte. Fiecare dintre cele 50 de obiecte a fost însoţit şi de un sunet specific (la o fotografie cu o pisică, sunetul a fost „miau”). După aceea, participanţii au dormit, timp în care cercetătorii le-au pus sunetele corespondente pentru 25 din cele 50 de obiecte. La trezire, subiecţii şi-au amintit mult mai uşor unde erau dispuse cele 25 de obiecte ale căror sunete le-au auzit în timpul somnului.

Dacă nu se exagerează, un pic de grăsime poate face minuni pentru creier, susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California, Irvine. Aceştia au descoperit că un hormon (oleoylethanolamide), eliberat în timpul digestiei de anumite alimente grase, în special de uleiul de măsline şi de avocado, poate declanşa formarea amintirilor pe termen lung. E drept, studiul a fost realizat doar pe şobolani, dar cercetătorii americani sunt de părere că se aplică perfect şi la oameni.

Tot cu amintirile şobolanilor s-au ocupat şi cercetatorii de la Centrul pentru Învăţare şi Memorie de la Universitatea Tsinghua din Beijing. Ei au descoperit ca nivelurile crescute de magneziu conduc la o îmbunătăţire a proceselor de învăţare şi memorare la rozătoare, indiferent de vârsta acestora.