Bună dimineața într-o nouă săptămână. Fiindcă știrea pe care o așteptăm cu toții (știți voi care), încă nu s-a întamplat, ne vom ocupa de celelalte evenimente din ultimele zile.
Puțin mai la Nord-Est de noi, președintele Rusiei este în continuare neasasinat și face demonstrații pe stadioane în geci scumpe și umflate, să arate că e bine-mersi. Weekendul trecut, Putin a adunat peste 200 000 de persoane pe stadionul Luzhniki din Moscova, ca să celebreze împreună opt ani de la anexarea Crimeii. Ulterior, câțiva moscoviți au declarat că au fost săltați cu japca de la muncă și forțați să participe la această bucurie colectivă obligatorie, iar câțiva dintre cei care nu zâmbeau în filmările de la eveniment au fost luați ulterior într-o dubiță să fie întrebați de ce nu erau fericiți. Delirul și contrastul evenimentului cu atrocitățile din Ucraina au fost completate de apariția lui Putin într-o geacă care îl făcea să arate ca și cum ar mai fi înghițit o persoană. Deși această variantă nu este exclusă, s-a aflat ulterior că cel mai probabil avea vestă antiglonț pe dedesubt, nu doar părea gras, și că geaca umflată era semnată de Loro Piana, o casă de design italiană, care întâmplător face în rest chestii frumoase. Proprietarul, Pier Luigi Loro Piana, fiul fondatorului, trezindu-se probabil în dimineața aia în cel mai mare coșmar PR-istic posibil (firma ta devine cunoscută maselor fiindcă e purtată de noul Hitler al planetei), a zis efectiv cu toată sinceritatea lui ‘probabil o cumpărase mai demult’ și că ‘le este rușine, din punct de vedere uman’, că geaca lor a fost purtată de Putin.
Nu în ultimul rând, pufoiaica cu pricina costa 12.000 de euro.
Dacă vă întrebați de unde are Putin bani atât de geacă scumpă, dar și să omoare în continuare copii prin Ucraina, ei bine, resurse se găsesc. În timp ce aceia dintre noi care citesc doar titlurile știrilor și, maxim, șapourile, trăiam – prin prisma acestor știri despre sancțiuni și embargouri – cu o iluzie că toate firmele vestice s-au retras din Rusia, ei bine, ni se centralizează într-o listă publicată ieri pe site-ul Yale School Of Management inclusiv lista celor care au rămas, cu diferite motivații, iar o parte dintre cele care își mențin activitățile în Rusia sunt franțuzești.
Evident, asta nu înseamnă că trebuie să intrăm în primul supermarket de sorginte franțuzească din București să lovim casierii cu cratițe și rulouri de Brie în cap, urlând DE CE NU IEȘIȚI DIN RUSIA???, dar înseamnă că aceia care s-au întrebat ce a vorbit Macron cu Putin șase ore la telefon? (Literatură? Geci? Impresii despre Wordle?), acum au un posibil răspuns.
PS: Putin le-a mulțumit pe Twitter companiilor care au rămas în țara lui. ‘Apreciem poziția companiilor străine care continuă operațiunie în Rusia, în ciuda presiunii obraznice a Statelor Unite și a vasalilor săi. Cu siguranță aceste firme vor găsi noi oportunități de dezvoltare în viitor.’ Pe lângă faptul că, iată, încă se mai folosește cuvântul VASAL, declarația ar fi putut fi reformulată mai scurt cu ‘Mulțumim că ne dați în continuare bani să omorâm copii’.
Trecem, totuși, și la lucruri mai plăcute, de data aceasta în Dobrogea. Așa cum știu toate generațiile, de la bunicile noastre, la tinerele instagramerițe culinare, mâncarea te salvează. Atât fizic, cât și emoțional, și reprezintă o punte concretă de comunicare interpersonală și interculturală. Ca atare, la Constanța, o familie foarte simpatică de ucrainence a început să gătească Vareniki, găluște tradiționale cu cireșe, pentru români, pentru a se susține în această perioadă. Pentru a se face cunoscute, au deschis o pagină de Facebook unde se pot plasa comenzi cu livrare în oraș, pagină care a devenit locul meu favorit de pe internet din ultimele zile. Textele sunt scrise de frumoasa Lena & company, folosind google translate, iar în fiecare zi aflăm ceva nou din peripețiile lor cu găluștele („Catastrofă globală Metro a rămas fără cireșe înghețate. Am cumpărat-o pe toate și acum a dispărut”) , dar și ponturi despre cum să le gătim acasă. Aflăm inclusiv că găluștele nu au pic de grăsime, așa că le putem savura și la dietă. Doamnele au fost remarcate de un proprietar de restaurant local, care le-a pus la dispoziție bucătăria și utilajele sale. Superb!!! Pe când și la București?!?! Așteptăm doamnele din Ucraina să înceapă astfel de activități și aici!
La București, în schimb, în loc de găluște cu cireșe, avem incendii. Ieri, complexul Prosper din Sectorul 5 a fost distrus aproape în totalitate de flăcările izbucnite pe acoperiș. Pentru că aproape orice situație dramatică la noi devine și una caricaturală, mesajul Ro-Alert trimis telefoanelor mobile din zonă a răsunat isteric în mijlocul conferinței lui Klaus Iohannis cu președintele Poloniei, fix în timp ce al nostru ficus rostea cuvintele ‘ca răspuns strict defensiv la agresiunea Rusiei’.
Și știți cum urlă alertele alea, îți vine să îți iei chiloții și copilul și ce mai ai drag și să fugi în pădure.
Totuși este bine că au început să se trimită astfel de notificări doar când e cazul, fiindcă dacă o țineau anii trecuți cu alerte crizate când mai apăreau 10 cazuri de Covid în plus pe strada pe care locuiai sau când batea vântul puțin mai tare pe litoral, nu i-ar mai fi luat nimeni în serios dacă chiar venea vreun bombardament. Pur și simplu ne-am fi întors pe partea cealaltă pe prosopul de plajă și am fi spus colegei de bronz ‘Da, fată, bravo, o fi vreun stol mai mare de pescăruși stricați la burtă care trece peste Mamaia și ăștia iar trimit alerte. Io nu mă ridic nicăieri, mă lași?’
Nota B365.ro: După ce se va sfârși și această mega nebunie, ne vom aduna la o serată cu gin, muzică și citit chestii bune cu voce tare. Ne-și am pregătit: