ESENTIAL

Oprescu va da 50 de milioane de euro pe un kilometru de autostradă suspendată

Primul tronson din autostrada suspendată va avea o lungime de 16,8 kilometri şi va fi curprins între Valea Cascadelor şi Șoseaua Colentina, potrivit proiectului de prefezabilitate. Reprezentanţii Primăriei spun că noua construcţie va fi o adevărată inovaţie pentru România. Autostrada va fi construită pe trei niveluri: suprateran, subteran şi la nivelul solului. Și, ca orice inovaţie, are şi un cost pe măsură, demn de Cartea Recordurilor: 826 milioane de milioane fără TVA pentru doar 16,8 kilometri. Adică aproape 50 de milioane pe kilometru.

Taxe şi comisioane de aproximativ 7,5 milioane de euro

Numai cheltuielile de obţinere şi amenjare a terenului au fost estimate la 109 milioane de euro. Acestora li se adaugă alte 93 milioane euro pentru asigurarea utilităţilor şi 81 de milioane pentru proiectare şi asistenţă tehnică. Lucrările de construcţie propriu-zise au fost estimate la 468 milioane de euro.

Nici comisioanele şi taxele nu sunt de neglijat. Potrivit devizului general al lucrării din studiul de prefezabilitate, comisionul pentru Casa Socială a Constructorilor este de 0,5%, adică 2,9 milioane de euro. Mai mult, taxa aferentă pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţie a fost estimată la 4,6 milioane de euro.

Este costul estimativ, conform proiectului de fezabilitate. Dar trebuie ţinut cont că este o autostradă suspendată, deci implică foarte mulţi piloni. De asemenea, are multe noduri, de urcare şi coborâre de pe autostradă. E o lucrare ce nu poate fi comparată cu nicio altă construcţie de la noi, explică Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

Întreaga autostradă va avea trei tronsoane. Primul, cel de Nord, este cuprins între Valea Cascadelor şi Șoseaua Colentina şi va avea o lungime de 16,8 kilometri. Al doilea, de Sud-Vest, este proiectat pe o lungime de 17,4 km şi va fi cuprins între Valea Cascadelor şi Șoseaua Giurgiului. Ultimul, de Sud-Est, va avea 16,3 km şi va închide inelul, fiind cuprins între Șoseaua Colentina şi Șoseaua Giurgiului.

Traseul primului tronson

Traseul primului tronson are ca punct de plecare intersecţia dintre autostrada urbană proiectată şi o nouă arteră de legătură cu autostrada A 1 în zona intersecţiei dintre Valea Cascadelor şi str. Liniei, se arată în studiul de prefezabilitate.

De la această intersecţie, traseul autostrăzii urbane porneşte către Nord pe un viaduct suprateran, traversează denivelat B-dul Iuliu Maniu în zona întreprinderilor Turbomecanica şi I.N.M.T., apoi coboară la sol înspre comuna Roşu, se intersectează denivelat cu viitoarea penetraţie A 1, continuă la sol spre comuna Roşu, continuă cu pasaj denivelat peste Calea Giuleşti, peste triajul Chitila şi peste Calea Griviţei în zona podului Constanţa, pentru ca apoi o cale a autostrăzii urbane să rămână la nivel suprateran, iar cealaltă să coboare la sol, mergând paralel cu calea ferată magistrală Bucureşti – Constanţa până la intersecţia cu B-dul Poligrafiei pe care îl va traversa denivelat cu ambele căi. Autostrada coboară apoi la sol pentru a ocoli staţia CFR Băneasa pe un viaduct suprateran, în timp ce calea din dreapta căii ferate va coborî la sol dar va traversa denivelat Şos. Bucureşti – Ploieşti şi Lacul Băneasa cu un pod corespunzător. De aici, ambele căi coboară la sol, de o parte şi de alta a căii ferate, urmând ca după traversarea zonei Lacului Băneasa, calea din dreapta căii ferate să traverseze denivelat cu pasaj superior această cale ferată şi să se unească la sol cu cealaltă cale în zona traversării str. Nicolae Caramfil.

Traseul autostrăzii va continua la sol pe partea stângă a căii ferate până în zona intersecţiei cu autostrada A 2, unde se desprinde de traseul căii ferate şi se îndreaptă către str.Ghiorghiţei, urmărind la sol traseul acestei străzi, continuă apoi cu pasaj inferior pe traseul str. Ghiorghiţei până la intersecţia cu Şos. Colentina unde este amenajat nod rutier fluent pe trei niveluri, nod care constituie şi sfârşitul acestui tronson.

Primul tronson va avea 11 noduri rutiere

Pe tot acest traseu sunt propuse 11 noduri rutiere cu legături fluente la principalele artere de circulaţie existente şi anume:

Nod rutier nr. 1 – Intersecţia cu autostrada urbană din faza a III-a şi cu artera de legătură la autostrada A1;

Nod rutier nr. 2 – Intersecţia cu Penetraţie A 1;

Nod rutier nr. 3 – Intersecţia cu Calea Giuleşti;

Nod rutier nr. 4 – Intersecţia cu Calea Griviţei;

Nod rutier nr. 5 – Intersecţia cu B-dul Poligrafiei;

Nod rutier nr. 6 – Intersecţia cu Şos. Bucureşti – Ploieşti;

Nod rutier nr. 7 – Intersecţia cu B-dul Aerogării;

Nod rutier nr. 8 – Intersecţia cu str. Avionului;

Nod rutier nr. 9 – Intersecţia cu Şos. Pipera;

Nod rutier nr. 10 – Intersecţia cu autostrada A 3;

Nod rutier nr. 11 – Intersecţia cu Şos. Colentina.

Scenariul B: Un tunel de 5 km lungime şi costuri cu 600 milioane de euro mai mari

Proiectul de prefezabilitate cuprinde şi un scenariu cu tunel de cca. 5 km lungime în zona comunei Roşu, care ar trece pe sub pădurea Roşu şi pe sub Lacul Dâmboviţa, amenajat înaintea Lacului Morii, pe sub zona triajului CFR Chitila şi a căii ferate

În cazul scenariului cu tunel, conform studiului elaborat de specialistul în tunele, investiţia devine oneros de costisitoare datorită faptului că tunelul poate fi executat numai în tranşee deschisă şi la adâncime mare, pentru a subtraversa toate liniile de Metrou intersectate, Lacul Dâmboviţa, precum şi toate instalaţiile subterane existente. Totodată, costurile instalaţiilor suplimentare necesare în tunel (ventilaţie, iluminare, drenare, siguranţa circulaţiei, etc) la care se adaugă costurile mari de exploatare reprezintă dezavantaje evidente ale soluţiei, scrie proiectantul.

De altfel, costul unei lucrări conform scenariului B creşte cu aproape 600.000.000 de euro, de la 826.694.000 de euro la 1.409.530.000 de euro.

Suprafaţa totală ocupată de autostradă se estimează la cca. 650.000 m2 în Scenariul A şi la cca. 750.000 m2 în Scenariul B, din care 500.000 m2 definitiv şi 250.000 m2 provizoriu. Aproximativ 10% din suprafaţă va trebui însă obţinută prin exproprieri.

Se caută finanţare

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara la începutul acestui an că va demara construcţia autostrăzii încă din 2010. Deocamdată însă, a fost finalizat doar studiul de prefezabilitate.

Urmează studiul de fezabilitate, care va trebui aprobat în Comisia de Urbanism. În funcţie de modificări, costul lucrării se poate schimba. Deocamdată căutăm finanţare, pentru că este o lucrare foarte complexă, a precizat Valentin Dobre, director executiv adjunct al Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei generale.

Proiectanţii estimează ca realizarea primului tronson de autostradă va creşte capacitatea de circulaţie a reţelei stradale a municipiului cu aproximativ 50%.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button