Oprescu: Suntem hotărâți să transformăm Bucureștiul în a cincea Capitală pe Dunăre

de:
28 nov. 2012
0 Afișari
Oprescu: Suntem hotărâți să transformăm Bucureștiul în a cincea Capitală pe Dunăre

Primarul General a sustinut ca, punerea in aplicare a obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii nu este posibila decat prin unirea tuturor fortelor convergente, la nivel de orase – capitale la Dunare:

Eu am credinta ca este timpul oraselor, este timpul regiunilor, inaintea Guvernelor. Doresc sa vorbesc despre Bucuresti, despre Capitala Romaniei. Suntem determinati sa transformam Capitala intr-un oras la Dunare. Ne despart 60 de kilometri.. Acest canal, inceput cu 40 de ani in urma si neterminat pana acum, da o noua dimensiune Bucuresitului, prin dezvoltarea lui la Dunare. Din punctul meu de vedere, cred cu tarie ca este vremea discutiilor directe intre orase. Sper sa reusim ca, in intervalul 2014 – 2020, sa putem sa absorbim mai multe fonduri europene decat am facut-o pana acum.”

Tot in cursul zilei de luni, Primarul General, Sorin Oprescu, a avut o intrevedere cu Ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Bavariei, doamna Emilia Muller, la sediul Guvernului Oberpflaz.

Cu acest prilej, Primarul General a tinut sa-i impartaseasca ministrului Muller pozitia actualei administratii a Bucurestiului cu privire la regiunea Dunarii de Jos si, in acest context, intentia declarata a acesteia de a transforma Bucurestiul in oras la Dunare: „Unul dintre proiectele fanion ale Planului de Actiune a Strategiei Dunarii este si canalul care va face ca Bucurestiul sa devina port la Dunare. Acesta este un deziderat al romanilor de multi ani, primele idei concrete in acest sens fiind lansate inca de aproape doua secole. Sunt ferm convins ca sta in puterea noastra ca Bucurestiul sa devina a cincea capitala dunareana si sa se alature celorlalte patru capitale dunarene, Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad„.

Totodata, Primarul Capitalei si-a exprimat speranta ca viitoarele strategii dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, (nou lansata strategie a Dunarii reprezentand un prim pas in acest sens), vor urmari nu doar dezvoltarea capitalelor sau a marilor aglomerari urbane, ci si a zonelor adiacente acestora si, implicit, a regiunilor carora le apartin, reducand astfel decalajele inca existente in cadrul Uniunii Europene.

Forumul Anual privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, organizat de Comisia Europeana si Guvernul din Bavaria, este prima intalnire de acest gen de la lansarea strategiei Dunarii, in anul 2011.

Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) este un instrument comunitar de cooperare macro-regionala in cadrul Uniunii Europene, la care sunt invitate sa participe cele 14 state membre UE si terte din bazinul Dunarii (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Romania, Cehia, Slovenia, Croatia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Bosnia-Hertegovina si Muntenegru). Strategia a fost elaborata de catre Comisia Europeana in 2010, pe baza contributiilor aduse de statele riverane, inclusiv Romania. In prezent, Strategia Dunarii se afla in faza de implementare.

Și Ministerul Transporturilor a anunțat, de curând, că dorește să reînceapă lucrările la Canalul Dunăre-București, cu ajutorul fondurilor europene.

Canalul, început în 1984

Construcţia canalului Dunăre-Bucureşti a început în 1984, şi la revoluţie era finalizat în proporţie de aproximativ 70%. După 1989, lucrările au încremenit. Viitoarea arteră navigabilă măsoară 73 de kilometri lungime, 80 de metri lăţime şi o adâncime medie de cinci metri.

Portul Capitalei urma să fie la Dărăşti, în sud, şi era aproape gata în 1989. Acum este doar o ruină, în mijlocul unui câmp plin de gunoaie. Câţiva stâlpi, parţial vandalizaţi de căutătorii de fier vechi. Mai mult, o parte din terenul pe  care ar fi trebuit să treacă acest canal a fost privatizată de primarul din Oltenița: Primarul ora­şului Olteniţa a trecut terenul străbătut de Canal mai întâi în proprie­ta­tea Primăriei, după care l+a vândut unor firme private clientelare, scria Jurnalul Naţional.

Fiecare ministru care a trecut pe la Transporturi a anunţat că va termina lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti. Dacă în 2008, Ludovic Orban estima un deviz de 450 de milioane de euro, în 2010 Anca Boagiu vedea costuri de şase ori mai mari, în condiţiile în care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.

„În ceea ce priveşte proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, dacă acest instrument va fi validat în cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea României de a finanța din aceste fonduri construcția Canalului Dunăre-București dar și alte proiecte pe care le vom înainta în perioada imediat următoare. Există un angajament ferm al Comisiei de a oferi României asistență tehnică în vederea pregătirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor în perspectiva financiară 2014-2020, atât prin discuții la București cât și prin detașarea unor experți români la Bruxelles”, declara ministrul Alexandru Nazare, în luna martie.

Bătaie pe canal: Oprescu vs. Ministrul Transporturilor vs. Ministrul Dezvoltării

Proiectul Canalului este unul dorit și de autoritățile locale de la București. Sorin Oprescu a susținut că ar dori să preia această lucrare la municipalitate, în condițiile dezvoltării unei zone metropolitane a Capitalei. De altfel, el a cerut sprijin în acest sens și de la autoritățile de la Budapesta.

Chiar fostul premier Emil Boc a prezentat însă proiectul canalului președintelui Chinei, în timpul vizitei sale la Beijing din august 2011, Hu Jintao arătându-se interesat de proiect, fără urmări, însă.

Elena Udrea dorea și ea să ia acest proiect la Ministerul Dezvoltării, care să îl desfășoare în parteneriat cu Ministerul Transporturilor.

Un specialist în hidrotehnică, însă, președintele Ion Iliescu, declara anul trecut că reluarea lucrărilor la canalul Dunăre-București este o prostie, deoarece nu se justifică economic: traficul fluvial pe Dunare s-a redus pâna aproape de dispariţie, iar porturile românesti practic nu mai există. În opinia sa, canalul nu se justifică întrucât între Bucureşti şi Giurgiu, Olteniţa sau Călăraşi traficul fluvial va fi zero, aceste localitaţi fiind conectate de Capitală atât pe cale ferată, cât şi pe sosele. „Atunci, dacă nu există un astfel de trafic, ce poate motiva construirea unui canal? Ce sa se transporte pe un asemenea traseu?”, se intreabă fostul sef al statului.

 

Cookies