Oprescu discută astăzi cu investitorii chinezi despre autostrada suspendată

„Mă aşteaptă chinezii în birou să discutăm. Eu le-am arătat proiectul (n.r. al autostrăzii suspendate) şi le-a plăcut, au fost încântaţi”, a spus Oprescu astăzi, în timpul vizitei de la Pasajul Pipera.

Primăria a semnat anul trecut un memorandum cu chinezii de la Shanghai Group cu privire la realizarea unui parteneriat public-privat pentru realizarea acestei lucrări. Ca să poate fi încheiat efectiv acest parteneriat public-privat, proiectul autostrăzii suspendate trebuie aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Proiectul a fost supus aprobării CGMB de două ori însă nici până acum nu a fost aprobat. În şedinţa din 23 februarie, consilierii PDL au refuzat să îl voteze motivând că nu li s-a prezentat proiectul de şedinţa, iar în şedinţa de la sfârşitul lunii martie, proiectul a fost pur şi simplu respins. Autostrada suspendată, primeşte o înaintenouă şansă joi, când proiectul intră din nou spre aprobare în CGMB.

Conform documentului prezentat executivului Capitalei, costul total al lucrării va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. Conform Studiului de fezabilitate, “finanţarea se va asigura din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite”. Sorin Oprescu spune că proiectul va fi realizat într-un an şi jumătate, în parteneriat public-privat, cu chinezii de la Shanghai Group. În acest sens, Oprescu a spus că s-ar putea introduce şi o taxă pentru şoferii din Bucureşti, o buvinietă, pentru plata proiectului.

Din această sumă, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică vor fi cheltuiţi un milion de euro.

Cea mai costisitoare lucrare de pe traseul închiderii Inelului Median al Capitalei, cunoscută şi ca autostrada suspendată, în reprezintă, cu siguranţă, tunelul pe sub Parcul Herăstrău, prezent în Studiu sub denumirea de Obiectiv Poligrafiei-Aerogării. Tunelul va costa 603 milioane euro, adică de trei ori costul Pasajului Basarab.

Practic, se vor construi două tuneluri, câte unul pe fiecare sens. Lungimea acestora va fi de aproximativ doi kilometri (mai puţin cel sudic). Tunelurile vor ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi vor fi construite pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă.

Alte lucrări costisitoare incluse în proiect sunt: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, la preţul de 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro.

Lungimea totală a proiectului este de 13,150 kilometri, cu o structură rutieră pe inelul median de 52.300 m2. Arterele colectoare vor avea şi ele o suprafaţă de 44.260 m2.

Traseul autostrăzii suspendate

“Autostrada suspendată”, redenumită “Închidere inel median de circulaţie – tronsonul Colentina -Lacul Morii, va fi cuprinsă între Colentina şi Crîngaşi şi va avea în final 13,15 kilometri. Noua arteră va fi construită pe cea mai mare porţiune în vecinătatea căii ferate şi se va intersecta pe traseu cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Andronache, Penetraţia Autostrăzii Bucureşti – Braşov, în imediata vecinătate a Străzii Gherghiţei, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării/Strada Nicolae Caramfil, Şoseaua Nordului, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1), Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Bucureştii Noi/Şoseaua Chitilei, Calea Giuleşti, Calea Crângaşi, Şoseaua Virtuţii.

Pe sectorul cuprins între Colentina şi Petricani se realizează două bulevarde bidirecţionale de-o parte şi de alta a căii ferate, cu câte două benzi pe sens. La nodul Petricani vor fi construit două pasaje subterane noi alezate unul peste altul. De la nodul rutier Petricani până la cel de la strada Avionului (cu pasaj suprateran), autostrada va continua tot cu două bulevarde, de o parte şi de alta a căii ferate, numai că nu vor mai fi bidirecţionale, ci cu sens unic. De asemenea, fiecare arteră va fi prevăzută cu câte trei benzi pe sens.

După Pasajul Băneasa (de la magazinul Elvila) se intră în tunelele ce vor subtraversa parcul şi lacul Herăstrău, câte un tunel pe fiecare sens. Acestea vor avea aproximativ doi kilometri lungime, câte trei benzi pe sens şi vor coborî până la o adâncime maximă de 25 metri. Pe lângă cele două tuneluri mari, în zonă vor mai fi construite alte două tuneluri care vor asigura legături spre Ploieşti. După ce se iese din tunelul pe sub Herăstrău, inelul median se restrânge la o singură arteră, la nord de calea ferată, cu câte trei benzi pe sens. Trece de intersecţia Calea Griviţei cu Bucureştii Noi, unde Podul Constanta va fi completat cu două pasaje subterane noi (de o parte şi de alta a podului actual). Urmează apoi supratraversarea triajului Chitila printr-un ansamblu de poduri evaluat de specialişti ca fiind unul spectaculos.

De la Chitila, inelul median traversează Giuleştiul şi se înscrie pe Bulevardul Constructorilor. Ajunge apoi la intersecţia Virtuţii cu Calea Crângaşi, la Piaţa Crângaşi unde se termină. Finalul nu va fi deloc însă unul simplu. De fapt, pe ultimul tronson sunt prevăzute două pasaje subterane şi unul suprateran.