Zel tovărăşesc: Onţanu face liste „negre” ale consumatorilor de etnobotanice

În ultima săptămână, bucureştenii aflaţi în preajma spice shop-urilor de pe raza Sectorului 2 au fost luaţi la întrabări de poliţiştii locali. Mai mult decât atât, unii au fost legitimaţi de autorităţi şi trecuţi pe o listă de posibili consumatori de etnobotanice.

Lista de consumatori, la latitudinea poliţistului local

„În general, Poliţia Locală îi legitimează pe cei care au un comportament ciudat, se uită printre zăbrelele magazinului de etnobotanice sau stau mai mult timp în preajma lui. Atât ziua, cât şi în mod special noaptea, patrulele Poliţiei Locale supraveghează aceste spaţii comerciale pentru descurajarea celor care doresc să le deschidă, dar şi a consumatorilor care sunt legitimaţi şi introduşi în baza de date care se întocmeşte în acest sens”, a precizat pentru B365.ro Anatol Albu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 2 care a adăugat că lista posibililor consumatori de substanţe etnobotanice va fi anexată la un proiect de act normativ la care lucrează primarul Sectorului 2 – Neculai Onţanu, privind interzicerea comercializării de substanţe halucinogene.

Din cele 200 de persoane trecute de primăria Sectorului 2 pe lista posibililor consumatori de etnobotanice, 65 sunt numai din Bucureşti. Din aceştia 11 sunt minori, cel mai tânăr „aplicant” având vârsta de 16 ani. „În cazul minorilor, am luat legătura telefonic cu părinţii copiilor pentru a le aduce la cunoştinţă faptul că aceştia consumă etnobotanice. Dacă unii părinţi au spus că ştiau de acest lucru, alţii s-au arătat foarte surprinşi şi nu au crezut”, a comentat Albu.

Legitimarea fără probarea unei infracţiuni este ilegală

În replică, organizaţiile de protecţia drepturilor omului susţin că acţiunile poliţiştilor locali sunt abuzive şi încalcă dreptul la viaţa privată a bucureştenilor. „Ordonanţa de Guvern de acum interzice doar comercializare substanţelor etnobotanice, nu şi consumul lor. Astfel, cumpărătorul nu încalcă nicio lege în acest moment şi, prin urmare, nu văd de ce ar putea fi oprit de poliţişti şi totodată legitimat. Consider că este o hărţuire, un abuz care încalcă dreptul la viaţa privată a fiecăruia”, a punctat Diana Hatneanu, directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.

Preşedintele Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, Alexandru Cumpănaşu, declară  de asemenea că poliţiştii pot cere datele personale ale unei persoane doar dacă aceasta este susceptibilă de comitarea unei infracţiuni. Ori, în cazul staţionării în preajma unui magazin de plante halucinogene sau chiar în cazul consumului de astfel de substanţe, nu se poate vorbi de încălcarea legislaţiei. „Identificarea unor persoane şi colectarea datelor personale, fără probarea unei infracţiuni, nu este legală. Cei care se simt lezaţi pot cere la Poliţie relaţii asupra ordinului de deplasare în zonă a poliăiştilor, motivul pentru care au fost legitimaţi şi scopul folosirii datelor personale, iar ulterior să se adreseze instanţei de judecată”, a specificat preşedintele Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, Alexandru Cumpănaşu.

Cei verificaţi pot cere explicaţii de la poliţişti

Persoanele care sunt trecute pe listele Primăriei pot face totodată plângere la Poliţie împotriva unui abuz de funcţie din partea poliţistului local sau se pot adresa Autorităţii privind Protecţia datelor cu Caracter Personal. „Este ca în cazul în care eu merg să îmi cumpăr un pachet de ţigări şi nu ştiu, ca şi client, dacă respectivul patron şi-a plătit sau nu TVA-ul şi acciza la stat. De ce să fiu eu legitimat şi pus pe o listă care o să ajungă în mâna altor instituţii dacă nu încalc nicio regulă?”, s-a întrebat retoric directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.

Pe raza Sectorului 2 sunt 33 de magazine de vise, acestea fiind închise doar teoretic de autorităţi la sfârşitului anului trecut printr-o hotărâre de Consiliu Local care prevede interzicerea comercializării de etnobotanice la o distanţă mai mică de un kilometru de şcoli, biserici, grădiniţe, spitale şi alte obiective sociale. O parte din acestea încă mai funcţionează şi în prezent.