ONG-urile trimit o scrisoare de protest către TVR1, după ce o moderatoare a acuzat postul

Mihaela Drăgan, moderatoarea TVR a emisiunii „Fără etichetă” a anunţat că vrea să dea în judecată Televiziunea română pentru că, în perioada în care a lucrat aici, nu a avut un contract de muncă şi nu a fost plătită.

Redăm mai jos scrisoarea semnata de peste 70 ong-uri si persoane din societatea civila:

La începutul lunii decembrie, Mihalea Drăgan a primit din partea lui Cătălin Sava, coordonator al Departamentului Emisiuni Minorități, propunerea de a lucra în cadrul unui proiect media nou adresat minorității rome. Colaborarea a demarat la începutul ianuarie, dar i s-a comunicat că este o perioadă de probă pentru care nu va fi remunerată, fără să i se prezinte un contract de muncă sau de colaborare.

Din luna ianuarie și până la sfârșitul lunii februarie nu i s-a prezentat un contract de muncă sau altă formă de contract de colaborare (drepturi de autor etc) care să conțină o clauză referitoare la perioada de probă, așa cum prevede legislația muncii în vigoare.

Între timp, a fost prezentatoarea a șase ediții ale emisiunii (cinci dintre acestea au fost deja difuzate de TVR), a propus invitați, teme de dezbatere, o bază de date pentru realizarea de reportaje, a scris articole de promovare a emisiunii, cu toate că a lucrat în condiții de abuz și a trebuit să țină piept prejudecăților și stereotipurilor la adresa etniei rome pe care le-a manifestat Mimi Necula, în conținutul pe care aceasta, ca producătoare, dorea să-l impună emisiunii.
Menționăm că în data de 3 Martie a.c. când Mihaela Drăgan a primit acest contract în formă printată, producătoarea Mimi Necula a refuzat să-l semneze.

Redăm în cele ce urmează câteva citate care surprind relația de putere dintre producătoarea emisiunii Mimi Necula și Mihaela Drăgan, dar și mediul ostil și rasist în care a decurs colaborarea dintre cele două persoane în cadrul emisiunii Fără Etichetă a TVR:

”(…)mă punea să adresez întrebări revoltătoare cu care eu nu eram de acord. De cele mai multe ori evitam întrebările sau încercam să găsesc o formulare mai puțin jignitoare, pentru că nu mi se părea etic ca eu să-mi asum gândurile altcuiva într-o problematică atât de delicată cum este situația romilor. Intervențiile ei în cască mă făceau să-mi pierd concentrarea în timp ce încercam să am o conversație cu invitații, iar atunci când adresam întrebările care îi aparțineau ei și nu mie, pe fețele invitaților se citea jignirea. Când evitam în totalitate întrebările pe care ea mi le zicea în cască, eram amenințată că vine în studio și mă oprește sau „glumea”: „Dacă nu pui întrebarea asta, vin și te bat!”.
”Înduram, după fiecare înregistrare, atitudinea producătoarei pentru că mă gândeam că prejudecățile nu se schimbă de pe o zi pe alta, dar măcar am posibilitatea să fac ceva în sensul asta. Un job neplătit, dar care credeam eu că îmi va da ocazia să transmit mesaje care ar putea influența schimbarea mentalităților rasiste.”

Din păcate, acest tip de atitudine nu este de noutate pentru emisiunea dedicată minorității rome. Carmen State de etnie romă și una din salariatele SRTV (din 1994) a fost în ultimii ani ținta amenințărilor cu concedierea. Dovezi în acest sens stau scrisorile de susținere transmise de către diferite organizații neguvernamentale, în perioada 2011 – 2012.
Potrivit declarațiilor Mihaelei Drăgan, aceasta era atitudinea și altor persoane din echipa emisiunii.
”Era „emisiunea de țigani” pe care ei erau obligați s-o facă. Mi-au râs în față când am spus „rom” în loc de „țigan”. Lucrau la această emisiune și nici măcar nu înțelegeau diferența „rom”-„țigan; foloseau „rom” în reportaje doar pentru că așa li se cerea.”

”După înregistrarea emisiunii, (n.a.începutul lunii Martie) m-a închis într-un birou și mi-a spus că, dacă ea are chef, TVR-ul îl interzice pe Mugur Varzariu, (ultimul invitat al emisiunii) pentru că i-a facut campanie președintelui țării, Iohannis, și m-a amenințat că nu spun ce vreau eu în emisiune, spun ce îmi dictează ea să spun, că ea e producătoare și conținutul îi aparține. Iar eu pot fi înlocuită ușor dacă nu mă conformez.”
Totodată, semnalăm faptul că la ora actuală nu există la Televiziunea Publică o secțiune dedicată minorității rome, așa cum există pentru minoritățile maghiare și germane.
Minoritatea romă este a doua ca număr de populație din România, 635.000 persoane, conform ultimului recensământ. Cu toate acestea TVR are secţiuni în limbile minorităţilor maghiare şi germane cu producători/producătoare ce aparţin acestor minorităţi. Deşi de 20 ani există emisiunea pentru minoritatea romă în TVR, constatăm că, nici până în prezent nu a fost înfiinţată o secţie dedicată minorităţii rome, care să aibă şi un/o producător/producătoare aparţinând acestei minorităţi.

Drept urmare a neaplicării prevederilor legale ale legii 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale,
ART. 9
(…) 2. Paragraful 1 nu impiedica părţile sa utilizeze un regim de autorizare, nediscriminatoriu şi fondat pe criterii obiective, pentru societăţile de radio sonor, televiziune şi cinema.
3. Părţile nu vor crea obstacole în calea infiintarii şi utilizării mijloacelor de informare scrisă de către persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale. În cadrul legal organizat pentru radioul sonor şi televiziune, ele vor veghea ca, în măsura posibilului şi ţinînd seama de prevederile paragrafului 1, persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale sa le fie acordată posibilitatea de a-şi crea şi utiliza propriile mijloace de informare.
4. În cadrul sistemului legislaţiei lor, părţile vor adopta măsuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale la mijloacele de informare, pentru promovarea tolerantei şi pentru a permite pluralismul cultural.
Şi a Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune
ART.4
(1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie, divertisment, sunt obligate sa prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, sa asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice, sa promoveze, cu competenta şi exigenta, valorile limbii romane, ale creaţiei autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civice, morale şi sportive, sa militeze pentru unitatea naţionala şi independenta tarii, pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei.
Cerem înfiinţarea unei secţiuni în limba romani în cadrul TVR care să fie produsă de cel puțin o persoană de etnie romă competentă în domeniu.
Totodată, solicităm ca Televiziunea Română să ceară scuze public pentru prejudiciile morale aduse prezentatoarei Mihaela Drăgan și să repare prejudiciile aduse, dovedind astfel că descurajează total atitudinile și practicile discriminatorii din incinta instituției sale.

Semnatari/Semnatare:
Carmen Gheorghe, E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
Nicoleta Bițu, activistă romă
Mihaela Gheorghe, activistă romă
Crina Morteanu, activistă romă
Tudorina Mihai, Asociația FRONT
Andreea Bragă, Centrul FILIA
Diana Neaga, Societatea de Analize Feministe AnA
Irina Sorescu, Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Irina Costache, A.L.E.G. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen
Iuliana Iliescu, Asociația Pro Democrația
Mircea Kivu, Grupul pentru Democrație Participativă Plenum
Mădălin Morteanu, Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului

Costel Bercuș, Centrul pentru Educație și Drepturile Omului
Adriana Iordache, Societatea Academică din România
Dănuț Dumitru, Roma Education Fund
Nicoleta Anghel, Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES
Laura Candidatu, feministă
Iuonas Norbert, Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România
Florin Nasture, O Del Amenca
Eniko Vincze, prof. univ. și președinta Fundației Desire
Drd.Liana Ceterchi, Asociația Femeilor din Teatru ” If/ dacă pentru Femei”
Cristina Eremia, Asociatia La BOMBA Studios Rahova-Uranus
Alina Dumitru, Asociatia Sens POZITIV
Victor Vozian, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Mugur Varzariu, fotograf de documentare, ambasador World Vision
Mackie Alison, The Gypsy Chronicle
Mihăiță Grigore, Partida Romilor Giurgiu
Drd. Mihai Lucaciu, compania de teatru Giuvlipen
Raluca Voinea, curator tranzit.ro
Iustina Ionesc, ECPI
Florin Buhuceanu, Accept
Sasha Ichim, Asociația TRANSform
Adriana Radu, Asociația SEXUL vs BARZA
Michele Lancione, Universitatea Cambridge
Anca-Niculina Bechi, profesoară limba romani
Steluta Slate, profesoară limba romani
Ema Deică, artistă
David Schwartz, regizor
Alice Marinescu, actriță
Alexandra Mădălina Brândușe, actriță
Veda Popovici, artistă
Alina Popa, artistă
Florin Flueraș, artist
Elena Ana Albu, artistă
Dima Doru, prof. drd. psihopedagog
Alexandra Vasilache, specialist comunicare
Vlad Levente Viski, scriitor, masterand în Științe Politice, Central European University
Mirela Stefan, artistă
Gabriel Sandu, actor
Alexandra Horghidan, artistă
Zita Moldovan, actrița și moderatoare TV
Paul Dunca, artist
Claudia Ana Nicu, artistă
Irina Gheorghe, artistă
Ninel Petrache, actor
Mihaela Michailov, dramaturg și jurnalist cultural
Shannon Woodcock, istoric
Silviu Iacob, LGBTeam
Delia Panait, realizatoare radio/TV
Ana Măiță, Asociația Mame pentru Mame
Gabriela Petre, Asociația APOLLO
Ruxandra Oprica, Asociatia Community Aid Network (Rețeaua CAN Brasov)
Raluca Petcuț, activistă
Raluca Negulescu, Policy Center for Roma and Minorities
Alexandra Columban, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)
Georgiana Lincan, Grupul de Inițiativă al Femeilor Rome Mizil
Adrian Schiop, scriitor
Costea Marcel, activist
Valentin Nicolescu, Centru de Studii în Idei Politice
Georgeta Stanciu, Asociația Legio Lex Populi