ONG-urile: Eutanasia câinilor este o afacere profitabilă pentru autorităţi

Autorităţile au transformat problema eutanasiei câinilor într-o afacere perpetuuă şi într-un instrument de marketing electoral viabil, susţin Actriţa Monica Davidescu, Fundaţia VIER PFOTEN, asociaţiile GIA (Group Initiative for Animals), Save the Dogs şi Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor (FNPA). Potrivit datelor Aociaţiei pentru Supravegherea Animalelor din cadrul Primăriei Capitalei, citate de ONG-urile care se opun eutanasiei câinilor comunitari, în perioada 2001 – 2007, numai edilii Capitalei au cheltuit 9 milioane de euro în acest scop. În ultimii 10 ani, peste 144.000 de câini fără stăpân au fost eutanasiaţi numai în Bucureşti, mai spun ei.

Monica Davidescu spune că, de la circa 90.000 de maidanezi, câţi erau în 2001, în acest an, pe străzi, sunt aproximativ 40.000 de câini fără stăpân, ceea ce denotă faptul că autorităţile se folosesc de această problemă numai pentru a da liber furturilor şi abuzurilor, realizate pe bani publici. ”Vor fi în permanenţă câini de capturat, de trecut printr-un set complet de proceduri şi intervenţii medicale, de cazat şi hrănit. Costurile acestor operaţiuni sunt foarte consistente, iar după toate acestea câinii sunt omorâţi. Se pare că este o afacere profitabilă pentru multă lume, începând de la autorităţile locale, la companii şi până la hingherii care încasează taxe de protecţie”, a declarat joi actriţa în cadrul unei conferinţe de presă, care a avut ca temă votul Comisiei de Administraţie Publică din cadrul Camerei Deputaţilor.

Monica Davidescu a precizat că numai pentru transportul şi arderea leşurilor câinilor comunitari statul plăteşte 132 de lei pentru un câine de 20 de kilograme, iar singura firmă care se ocupă de aceste etape, în întreaga ţară, este Protan. Potrivit lui Carmen Arsene, vicepreşedintele FNPA, Protan îi transformă apoi pe patrupezi în cea mai importantă sursă de materie primă.

Sterilizarea, vaccinarea anti-rabică şi returnarea câinilor blânzi în comunitate sunt principalele etape recomandate de reprezentanţii ONG-urilor pentru protecţia animalelor pentru reducerea numărului de câini de pe străzi. ”Interesele sunt uriaşe, mai ales într-un an preelectoral. Iar situaţia actuală se va perpetua, probabil şi în următorii 50 de ani sau până când această imbecilitate de lege se va schimba”, a spus Kuki Bărbuceanu.

”Experienţa României, dar şi a altor ţări, a demonstrat că uciderea ca metodă de gestionare a populaţiei canine este o metodă falimentară şi un eşec total, dar a dat naştere la o mare afacere. Maidanezul, pentru a cărui proliferare în stradă statul nu plăteşte nimic, a dezvoltat în jurul lui o întreagă industrie. Astfel, există această luptă acerbă pentru relegalizarea eutanasiei, fiind cunoscut faptul că eutanasia nu rezolvă situaţia, ci o perpetuează, menţinând în stradă o populaţie canină constantă, ce asigură materia primă pentru dezvoltarea şi menţinerea acestei afaceri”, a explicat Carmen Arsene.

Potrivit vicepreşedintelui FNPA, toţi profită de pe urma eutanasiei câinilor, de la hingheri – care primesc o taxă de protecţie de la oameni pentru a nu-i ucide pe câinii din preajma blocurilor- , la angajaţii care se ocupă de adăpostul primăriei – care vând hrana şi medicamentele – , şi până la cei care întocmesc facturi fictive, care prevăd mâncare şi medicamente foarte scumpe. Arsene susţine că în Capitală autorităţile au plătit 62 euro pentru eutanasia fiecărui câine fără stăpân, ceea ce denotă că această afacere a câinilor comunitari este una profitabilă pentru toţi cei implicaţi.

Nici adăposturile pentru câini nu sunt o soluţie viabilă în opinia celor care luptă împotriva eutanasiei patrupezilor. Ei susţin că această soluţie nu este bună în cazul unui adăpost mare atât din cauza costurilor mari pentru întreţinerea patrupezilor, cât şi din cauza faptului că maidanezii ajung să se mănânce între ei.

Kuki Bărbuceanu a mai declarat că, un veterinar nu este capabil să stabilească dacă unii câini sunt agresivi, ci numai un etolog ar putea decide asupra acestui aspect. Și, în cazul în care etologul îi identifică pe maidanezii agresivi, atunci aceştia vor fi eutanasiaţi. Cu toate acestea, Bărbuceanu a mai ţinut să precizeze că doar un câine dintr-o mie poate avea un comportament agresiv, deşi numărul mare de persoane care sunt muşcate lunar în Capitală pare să contrazică această cifră.