ONG-iştii cer ASE să publice proiectele Casei Nanu-Muscel şi a clădirii de 7 etaje din Piaţa Romană

„Discuțiile despre proiect însă, trebuie făcute cu proiectul la vedere și nu doar cu povești despre acesta, așa cum am înțeles ca s-a petrecut comunicarea dintre ASE și media. Orice proiect are un arhitect, are autori și aceștia trebuie sa aibă numele pronunțate de fiecare dată, fiind responsabili de felul în care au răspuns la tema încredințată. Prin urmare rog și solicit conducerii instituției să expună proiectul într-un spațiu accesibil, spre exemplu în holul clădirii existente, pentru a fi văzut de oricine. Rog arhitecții care l-au elaborat să contribuie la această acțiune firească, care va aduce transparență și să comunice public imediat imaginile și informațiile necesare pentru ca imaginația și neliniștile celor interesați de calitatea spațiului public și de conservarea patrimoniului, de București în general, să nu mai alunece în speculații bazate pe povești despre case. Proiectele sunt concrete, se expun și se analizează. Proiectele din bani publici sunt întotdeauna publice, iar toate proiectele autorizate, cum am înțeles că este și acesta, au același regim”, a declarat Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, citat de romaniacurata.ro.

Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, spune că ASE nu trebuie să se furișeze pe lângă lege. „Casa Nanu-Muscel a fost declarată monument istoric așa cum este, fără două etaje în plus. Evident, nimeni nu are nimic cu funcționalizarea mansardei, însă cu păstrarea proporțiilor pentru care casa a fost declarată monument istoric. La fel, nimeni nu se opune construirii unei clădiri lipite de calcanul existent, la același nivel cu calcanul, numai că clădirea cu calcan are parter plus 5 etaje, nu parter cu 7 etaje cum spune domnul rector. În ceea ce privește aspectul de legalitate, întrucât lucrările au fost contractate în 2015, nu puteau începe în 2013, deci autorizația a expirat din 2013. E adevărat că este o adevărată birocrație la emiterea autorizațiilor, însă nu înseamnă că ASE-ul trebuie să se furișeze pe lângă lege, așa cum a făcut-o de atâtea ori Universitatea București. Există o problemă cu spațiile de învățământ ale universităților de stat din București și asta trebuie rezolvată cu terenurile disponibile pe care municipalitatea și statul le au. E absurd să dăm 10 hectare la Casa Radio unui investitor ca să facă mall când universitățile duc lipsă de spațiu. Iar universitățile ar trebui să se bată pentru niște spații care li se cuvin în loc să se furișeze pe lângă lege ca să mai ciupească un etaj”, a declarat Nicuşor Dan.

Roxana Wring, președintele asociației Pro.Do.Mo, spune că organizarea unei dezbateri publice în acest caz ar servi prestigiului ASE.

Potrivit sursei citate, ASE nu pare să fi pus la dispoziția presei autorizația de construire, aşa că nu se ştie data exactă când a fost eliberată. Însă, legea construcțiilor stipulează că autorizația de construire are o valabilitate de 12 luni, care poate fi prelungită o singură dată, cu cel puțin 15 zile înainte de expirare, pentru cel mult 12 luni. Dacă autorizația a fost prelungită la sfârsitul anului 2013, acum, în iulie 2015, construcția ar fi trebuit să fie deja într-o fază avansată. În lipsa panoului de șantier, obligatoriu prin lege și a activității de pe teren, se poate trage concluzia că autorizația de construire la care face referire Pavel Năstase a expirat și că nu mai poate fi prelungită deoarece a fost depășit termenul prevăzut de lege.

Al doilea aspect care îngrijorează este faptul că autorizația de construire menționată se bazează pe un proiect care nu mai este de actualitate. Între timp, Casa Nanu-Muscel a devenit monument istoric, iar legea obligă proprietarul la protejarea imobilului. Pentru a respecta legea monumentelor istorice, ASE va trebui să modifice proiectul inițial și să solicite o nouă autorizație de construire care să aibă în vedere noua realitate, și anume, protejarea monumentului istoric, Casa Nanu-Muscel.

ASE a cumpărat clădirea din Piața Romană nr. 7, în 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la firma Proconces Ro, aflată în insolvență la momentul tranzacției. În 2013, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru „Spații de educație și cercetare – Academia de Studii Economice din București, Piața Romană nr. 7, Sectorul 1, București”, alocând pentru proiect circa 40 milioane lei.

Mai mult pe romaniacurata.ro.