Obiectele personale ale românilor care migrează în străinătate, lucruri poate mici, dar prețioase care le amintesc de „acasă” și îi ajută să nu-și uite rădăcinile sufletești, au devenit subiect de studiu pentru Centrul de Cercetare a Migrației și Patrimoniului. Sunt obiecte speciale, dragi, care conțin memoria unui loc și spun povestea unor oameni.
Conferința „Obiecte cu poveste. Românii din Diaspora și patrimoniul personal” va avea loc vineri, 12 septembrie 2025, ora 18:00, la Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român, în cadrul festivalului antropologic “Culese din Balcani” (12-15 septembrie 2025) și al Zilelor Muzeului Țăranului (10-21 septembrie 2025).
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vom afla ce înseamnă să faci documentare ani la rând în comunitățile românești din Diaspora, cu accent pe Belgia, cum arată viața oșenilor plecați în Franța de peste 20 de ani, dar și cum maramureșenii din Spania își fac, bucățică cu bucățică, un sat simbolic, ridicat departe de cel adevărat, din obiceiuri, gesturi și obiecte.

Studiul pleacă de la aceste fragmente intime de viață, pentru a arăta cum patrimoniul cultural personal se mută odată cu oamenii și se rescrie acolo unde ei aleg să trăiască.
Evenimentul aduce în prim-plan rezultatele preliminare ale cercetării Centrului de Cercetare a Migrației și Patrimoniului desfășurate în comunitățile românești din Belgia și își propune să deschidă un dialog despre rolul patrimoniului cultural personal în contextul migrației.
Un obiect are valoare în momentul în care are o poveste. Cu cât are mai multe povești, cu atât e mai valoros. […] Obiectele nu sunt atât de inocente precum credem noi, dimpotrivă, cred că ţin minte tot. Materia are o memorie a ei – există și teorii în sensul ăsta.”, spunea Irina Nicolau într-un interviu pentru Observator Cultural, 2000.
La eveniment vor participa Cristina Hurdubaia, fondator și coordonator al proiectului Migrație și patrimoniu, care cercetează modul în care obiectele biografice influențează și reflectă identitățile românilor din Diaspora, Anamaria Iuga, cercetător Muzeul Național al Țăranului Român, Ioana Popescu, etnolog, Arabela Săbăngeanu, participant la cercetarea desfășurată în Belgia.
Li se vor alătura jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț de la Teleleu, care vor interveni online, și Petruț Călinescu, fotojurnalist Mândrie și beton | Centrul de Fotografie Documentară.
Detalii, aici : facebook.com/events/1999983890772745
Există o tensiune în gestul de a purta cu tine obiecte care țin vie legătura cu lumea de acasă și cu viața trăită între două lumi. Vom discuta, într-un dialog cu publicul, despre natura acestui gest și despre relevanța patrimoniului cultural în contextul migrației, subliniind importanța păstrării identității culturale chiar și în afara țării, anunță autorii proiectului.
Cristina Hurdubaia, coordonator de proiect: În cercetarea despre obiectele biografice în contextul migrației din Belgia, din cadrul acestui proiect, aud des fraza: «Nu am nimic de suflet adus din România». Ei bine, aproape de fiecare dată, până să terminăm discuția, după ce povestim despre emoții și amintiri, apare și magnifica propoziție: «A, stai, că de fapt am!».
Toți avem tot felul de legături cu obiectele din jurul nostru, trebuie doar să conștientizăm și să le privim, din când în când, ca și cum ar fi oameni, nu lucruri, ca și cum am vorbi cu ele, ca și cum am avea o relație de prietenie cu aceste obiecte.

Muzeul digital al Migrației va integra poveștile migranților români din Diaspora și a obiectelor acestora cu semnificație culturală aduse din România în țara gazdă, va organiza atât expoziții temporare, cât alte evenimente culturale, și va promova patrimoniul cultural românesc în lume. Muzeul nu este gândit ca un spațiu pasiv, ci mai degrabă ca un loc al fascinației pentru obiect, din care pornesc acte de regenerare culturală.
Centrul de cercetare a migrației și patrimoniului va fi un hub dedicat documentării migrației, în general, și cercetării și promovării patrimoniului cultural în contextul migrației, în special, cu accent pe Diaspora românească.
Cristina Hurdubaia, coordonator de proiect: Prin acest întreg demers, ne propunem să încurajăm o mai bună înțelegere a complexității fenomenului migrației și să promovăm coeziunea socială prin celebrarea patrimoniului cultural românesc.
Proiectul se desfășoară momentan în Belgia, va continua în toată Diaspora, dar este, de asemenea, o invitație deschisă pentru toți românii din Diaspora sau care au revenit acasă, care doresc să contribuie la documentarea și împărtășirea poveștilor lor despre migrație și despre obiectele personale cu care au plecat din România sau cu care au revenit apoi, din nou, în România.

Proiectul-pilot “Migrație și patrimoniu. Seria Patrimoniul în mișcare. Cazul belgian”, implementat de Asociația Copacul cu fapte bune și co-finanțat de AFCN, se desfășoară între 1 aprilie și 15 noiembrie 2025 în Belgia, urmând ca până în 2030 să continue în toate marile comunități românești din Diaspora (Benelux, Franța, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie).
Cercetarea are ca obiectiv principal evidențierea valorii contribuțiilor culturale ale emigranților și îmbogățirea patrimoniului cultural universal, cu accent pe obiectele biografice, adică personale; “de suflet”, care au de “spus” o poveste. Această inițiativă abordează rolul patrimoniului cultural personal în migrație, explorând semnificația obiectelor aduse, de acasă, de români, obiecte ce devin simboluri ale continuității și adaptării culturale.
Proiectul-pilot MIGRAȚIE ȘI PATRIMONIU | Seria Patrimoniul în mișcare. Cazul belgian este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia AFCN. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.