O ZI în CENTRUL de TRANSFUZII. Cât de SĂNĂTOS eşti? Testul care îţi spune dacă poţi DONA SÂNGE FOTO

B365.ro a vizitat Centrul de Transfuzii din Bucureşti şi vă prezintă pe larg modul în care îşi desfăşoară activitatea, oferind astfel o serie de informaţii utile acelora care doresc să doneze sânge, dar încă nu sunt siguri de modul în care acest proces funcţionează.

Imediat ce intri pe uşile CTS eşti întâmpinat de unul dintre angajaţi care îţi înmânează un formular ce trebuie completat, alături de un bon de ordine, aceasta fiind prima etapă de triere. Astfel, există o serie de întrebări standard la care viitorul donator trebuie să răspundă sincer, cu Da sau Nu.

În medie, aici vin zilnic în jur de 250-280 de persoane care vor să doneze, astfel că aglomeraţia şi statul la cozi este un lucru constant. Cu toate acestea, fiecare cabinet în parte beneficiază de bonuri de ordine, astfel că întreg procesul se desfăşoară într-un mod organizat şi liniştit. Până la urmă, toţi cei prezenţi au un scop comun, acela de a salva o viaţă printr-un gest inedit. Cu toate acestea, cei care doresc să doneze trebuie să îşi rezerve două-trei ore din timpul lor pentru această activitate. Vestea bună este aceea că, prin lege, angajatorul este obligat să ofere o zi liberă donatorilor, astfel că acesta este un prilej de a te bucura de o zi de concediu în plus. 

Ulterior, procesul continuă cu o vizită într-un alt cabinet, pentru determinarea greutăţii şi a temperaturii. Cei care trec de al doilea pas urcă la etajul 1 al CTS, acolo unde au loc alte două etape de triere. Una dintre ele reprezintă determinarea tensiunii arteriale şi discuţiile cu doctorul, iar o a două se referă la determinarea grupei de sânge şi a glicemiei prin prelevarea unei picături de sânge din deget. Într-un final, doar cei care întrunesc toate condiţiile ajung în ultima etapă, donarea propriu-zisă. 

Din cele aproape 300 de persoane care trec zilnic pragul instituţiei, în medie, 50-60 de persoane sunt respinse de la donare pentru că au diferite probleme. Mai mult, în urma analizelor, alţi 20-30 de donatori sunt respinşi. Potrivit directorului instituţiei, doctorul Doina Goşa, în medie se obţin zilnic 150-180 de pungi, care trebuie împărţite la 60 de spitale. La acestea se adaugă sângele de la centrele de transfuzii limitrofe, însă cantitatea obţinută de aici este destul de redusă,  în timp ce necesarul spitalelor este de 1.000 de unităţi pe zi. 

„Situaţia este foarte gravă deoarece spitalele au crescut cererea de sânge, iar noi reuşim cu greu să facem faţă aceste cereri din ce în ce mai mari, în condiţiile în care noi nu ne-am dezvoltat şi suntem un singur centru în Bucureşti cu câteva puncte de colectare care recoltează foarte puţin şi ne este greu să asigurăm spitalele cu sânge. De aceea, oamenii trebuie să vină să doneze sânge. Foarte important, trebuie să doneze sânge în mod constant. O problemă este de asemenea pe perioada concediilor, deoarece numărul donatorilor este de regulă mai mic, având în vedere că lumea pleacă în vacanţă, însă numărul pacienţilor din spitale nu scade, ei nu sunt în vacanţă niciodată şi au nevoie de sânge în fiecare zi. Ponderea donatorilor este dezechilibrată, vin mai mulţi oameni care donează pentru cineva. Pe aceştia noi îi numim donatori noi şi de la aceştia nu putem să facem toate produsele de care avem nevoie pentru pacienţi deoarce cei care vin o singură dată şi după aceea nu mai vin nu sunt controlaţi. Avem mai mare încredere în oamenii care vin regulat la donare, decât în donatorul care vine prima dată şi poate să fie infestat fără să ştie. Rugăm oamenii să doneze nu doar pentru familiile lor, ci să vină regulat, adică două-trei donări pe an. Pentru un tânăr nu reprezintă aproape nimic, în schimb pentru un pacient din spital acest lucru poate reprezenta viaţa„, a explicat directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa.

Pe holurile Centrului de Transfuzii sălăşluiesc de multe ori rude sau prieteni ai pacienţilor care au nevoie disperată de sânge. Cu lacrimi în ochi, ţinând de multe ori în mână bileţele scrise de mână cu numele şi spitalul în care aceştia sunt internaţi, îi roagă pe cei care vin să doneze să îi ajute, donând special pentru ei, crescând astfel şansele ca persoana respectivă să trăiască. 

„Donez sânge din 1987. Nu vin constant, dar astăzi am venit să donez pentru fetiţa unui coleg de muncă. Are nevoie de sânge. Nu pot să vă dau un interviu deoarece şi eu lucrez într-o televiziune. Dacă dau un interviu, dau pentru ei„, a declarat un domn care stătea la coadă. 

La CTS ajunge o gamă variată de oameni, de la persoane sărace, care o dată la trei luni se pot bucura de 70 de lei sub formă de bonuri de masă, până la rude, prieteni sau colegi de muncă ai unor oameni care au deosebită nevoie de o transfuzie. Alături de acest beneficiu financiar, donatorii mai beneficiază de REDUCERE DE 50% PENTRU TRANSPORTUL ÎN COMUN, ATÂT PENTRU RATB, cât şi METROREX, O ZI DE CONCEDIU, ANALIZE MEDICALE GRATUITE şi recunoştinţa celor care au o şansă la viaţă în plus.  

„Este prima oară când donez. Am venit să donez pentru bunicul meu, din Constanţa. Oamenii de obicei donează pentru tineri, el este bătrân, are 88 de ani, dar nu am ce face, trebuie să îl ajut. Este internat în spital şi nu au sânge„, a povestit o tânără aflată de asemenea în aşteptarea donării.  

„Nu m-au primit pentru că am tensiunea prea mică. O să beau o cafea şi o să încerc să vin iar„, a spus o altă femeie. 

Donarea propriu zisă se execută în condiţii maxime de igienă, folosind doar ace şi pungi de unică folosinţă care se desfac chiar în faţa pacientului, astfel că riscurile acestei proceduri sunt reduse la minim. Mai mult, imediat după donare persoana se află sub atenta supraveghere a personalului. După donare, se recomandă o hidratare extinsă, alături de mese bogate în nutrienţi. Mai mult, fumatul este interzis pentru cel puţin o oră după donare. Cantitatea de sânge donată se reface în câteva zile. Doctorii spun că între două donări trebuie să existe o perioadă de cel puţin 90 de zile, astfel că, în medie, orice persoană poate să se supună la două-trei donări pe an. 

„Vreau să le spun oamenilor să vină să doneze şi să le arăt că mă simt bine. Nu vreau să se sperie când văd acele. Mă simt OK„, a declarat tânărul de mai sus. 

Programul de donare începe devreme, de la ora 7.30 dimineaţa. În Bucureşti, se poate dona sânge la Centrul de Transfuzii din strada Doctor Felix sau la spitalele Floreasca, Fundeni şi Universitar. Programările se pot face şi ONLINE, completând un chestionar direct pe site, iar aceşti donatori au prioritate, astfel că timpul de aşteptare scade simţitor.  

Cine poate dona sânge

Orice cetăţean român cu domiciliul în România şi orice cetăţean al Uniunii Europene care are reşedinţă în România este eligibil pentru donare. Donarea de sânge constă în recoltarea unei cantități de 450 ml în timp de 8 — 10 minute. 

Pentru a deveni donator trebuie îndeplinite următoarele condiții: vârsta între 18 — 60 de ani, greutate peste 50 kg, puls regulat 60 — 100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 și 180 mmHg, să nu fi suferit în ultimele șase luni intervenții chirurgicale sau tatuaje, femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală, să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării, să nu fi fost sub tratament pentru hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, hepatice sau endocrine.

 Cine nu poate dona sânge 

Orice persoană care a avut sau are una dintre următoarele boli: hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis, vitiligo), miopie forte (-) șase dioptrii, cancer.

Tot mai multe spitale din ţară anunţă că nu mai au sânge pentru operaţiile curente, iar listele de aşteptate pentru pacienţii ce au nevoie de intervenţii chirurgicale creşte. În prezent, autorităţile fac apel la populaţie să vină să doneze.

Perioada concediilor de odihnă din timpul verii înseamnă, de regulă, că tot mai puţini români donează sânge, dar anul acesta situaţia e mai dramatică pentru pacienţii din spitalele care au nevoie de transfuzii. La această criză s-a ajuns şi din cauza lacunelor din sistemului medical românesc, autorităţile centrale neacordând importanţa cuvenită asigurării unui personal calificat constant pentru a acoperi necesarul.

La începutul lunii, una dintre cele mai importante unităţi sanitare din România, unde sunt internaţi peste 60.000 de pacienţi/an, marea majoritate cu afecţiuni grave, a lansat un apel disperat către public să doneze sânge: „Institutul Clinic Fundeni face apel către toţi cei care sunt apţi de a dona sânge să ofere o şansă la viaţă pacienţilor internaţi în institut, adresându-se centrelor de transfuzii naţionale şi teritoriale în vederea donării de sânge„. 

Specialiştii atrag atenţia că în România există un deficit major de sânge, ţara noastră fiind în topul statelor europene cu una dintre cele mai scăzute rate ale donării. Dr Doina Goşa, directoarea Centrului de Transfuzii Bucureşti, a explicat că este foarte dificil de gestionat această criză a sângelui, pentru că numărul donatorilor este tot mai mic, iar cererea spitalelor tot mai mare. În plus, mulţi dintre donatori vin pentru un pacient anume, iar restul cererilor rămân de multe ori neacoperite, chiar dacă s-a ajuns în situaţia ca la Bucureşti să se trimită sânge din alte oraşe din ţară. 

Istoricul Centrului de Transfuzie Sanguină (CTS) Bucureşti 

În 1824, James Blundell execută la Londra prima transfuzie de la om la om, el fiind considerat de unii autori „părintele transfuziei moderne”. 
În ţară noastră practică transfuzională începe să se manifeste cu modestie, abia după anul 1850. În 1851, o revista din Iaşi publică drept un eveniment de mare senzaţie pentru epoca respectivă, experimentul doctorului francez Auguste Nelaton care executase la Paris, o transfuzie unei gravide internată de urgenţă cu hemoragie masivă. Doi ani mai târziu, în 1853 Dr. Carol Davila face o încercare similară la Bucureşti. 
Abia în 1923 se fac primele încercări de transfuzie efectuate prin metodă directă cu seringă „Marian Popescu”. 

Ulterior, în 1925 apare primul serviciu de transfuzie sanguină organizat la Spitalul Filantropia din Bucureşti condus de dr Virgil I Ionescu, iar în 
1934 se fac primele transfuzii de sânge conservat până la 9 zile. Anul următor are loc primul Congres Internaţional de Transfuzie Sanguină la Roma unde dr. Virgil Ionescu raportează 1000 de transfuzii de sânge realizate cu control probe de compatibilitate directă (Jeanbreau). În 1941 apare primul Centrul de Colectare şi Transfuzie de Sânge din ţară – Eforia Spitalelor- condus de dr Virgil I. Ionescu. În 1947 se fac în Centrul din Bucureşti primele încercări de preparare a plasmei terapeutice, şi pentru prima dată se prepară în ţară seruri anti-Rh selectându-se donatori Rh negativ pentru maternităţi. 

În 1949, datorită experienţei acumulate şi înţelegându-se marea valoare a existenţei unui serviciu transfuzional promt şi competent Ministerul Sănătăţii înfiinţează şi organizează primele Centre de recoltare, conservare şi transfuzie de sânge din ţară, având drept coordonator şi îndrumător metodologic, Centrul de Hematologie şi Transfuzie din Bucureşti. În 1954 Centrului de Hematologie şi Transfuzie din Bucureşti i s-a atribuit un sediu pe care îl ocupă şi astăzi, o clădire realizată de marele arhitect Prager. 
Din 1984, Centrul de Hematologie Bucureşti a devenit Centru Cooperator O.M.S. în probleme de de hematologie şi transfuzie ceea ce demonstrează aprecierea de care se bucură instituţia în cadrul acestui prestigios organism internaţional. 
Din anul 1995 activitatea transfuzională s-a organizat în Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului Bucureşti, centre de transfuzie regionale şi judeţene coordonate de Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională. Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti – este cel mai mare centru de transfuzie din ţară, instituţie responsabilă cu recoltarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuirea sângelui şi a componentelor sanguine labile în peste 60 de spitale din Bucureşti. CTSMB are două obiective majore, asigurarea zi de zi a cantităţii necesare de sânge în spitale şi asigurarea unui sânge de maximă securitate şi calitate.