O ucraineană în București: Când am ajuns în Gara de Nord, o bunică a venit spre noi. S-a oprit direct la copiii mei

25 apr. 2022
67697 Afișari
O ucraineană în București: Când am ajuns în Gara de Nord, o bunică a venit spre noi. S-a oprit direct la copiii mei
Sursa foto: Galina Tarasova - Uniți pentru Ucraina on Facebook

Sunt mii de povești adevărate și tulburătoare ale oamenilor care, într-o zi, s-au pomenit că lumea lor e aruncată în aer. La propriu.

Acum, refugiații ucraineni sunt tot mai mult parte din viețile noastre. Și, din când în când, ne apar în fața ochilor amănunte  impresionante ale experiențelor și vieților lor.

O ucraineană în București: Ne-am dat seama că nimeni nu ne va jigni aici

Povestirea  aceasta este una de recunoștință publicată de o ucraineană pe grupul de Facebook Uniți pentru Ucraina. Galina Tarasova este o asistentă medicală din Kiev care s-a refugiat în România și care scrie așa:

Bună, dragi și milostivi români. Ne exprimăm recunoștința tuturor locuitorilor țării. Locuim aici de o lună cu o fată și doi copii. Ne-am gândit mult timp, îngrijorați, unde vom trăi, cum vom trai și de la cine sa cerem ajutor… Am decis să venim în  România.. că sunteți vecinii noștri cărora le vom spune mereu MULȚUMESC. Când ne-am oprit în gara din București, o bunică în vârstă a venit la noi cu lacrimi în ochi, le-a dat copiilor bani. Am rugat-o să nu facă asta pentru că ar putea avea mai multă nevoie de ele. Dar nu a vrut să audă despre asta, doar a zâmbit și a plecat – și chiar și atunci ne-am dat seama că nimeni nu ne va jigni aici, ci ne va da o mână de ajutor.”

Galina: Când am venit, eram străini. Acum suntem familie

Galina vorbește, mai apoi, tot cu recunoștință, despre gazdele sale, Mioara și Johann Krech: 

Sunt oameni cu inimă mare care ne-au acceptat și ne ajută în fiecare zi. Am venit la străini în urmă cu o lună, iar astăzi au devenit familia noastră. Copiii noștri îi iubesc. Datorită acestor oameni, avem condiții bune de viață. Ei fac tot ce este posibil și imposibil pentru noi. Ei merg cu noi la medic pentru a trata copiii. Acești oameni le urează copiilor noștri la mulți ani ca și cum ar fi ai lor. Le arată frumusețile României. Ne invită la masa lor de vacanță în familie, fac totul pentru a ne face să ne simțim în siguranță și confortabil. Fac asta cu sufletul curat și cu zâmbetul pe buze”

Galina mai spune că legăturile pe care refugiații și românii le-au creat acum sunt unele care vor rezista pentru totdeauna:

Mă tem că nu există suficient spațiu pentru a descrie ce fel de ajutor ne oferă oamenii simpli, necunoscuți de pe stradă. Românii au întins o mână de ajutor fiecărui ucrainean care a avut nevoie și nu vom uita niciodată asta, vă mulțumim pentru tot!”

Sunt zeci de mii de refugiați ucraineni în România acum. Galina este doar unul dintre acești oameni pe care războiul i-a alungat din casele lor.

 

Cookies