O statuie nouă, la intersecția Calea Griviței cu Calea Victoriei. Cine a fost Emmanuel de Martonne, al cărui bust a fost donat de către Universitatea București

Bustul geografului Emmanuel de Martonne va fi montat la intersecția dintre Calea Griviței și Calea Victoriei după ce proiectul de hotărâre a fost aprobat joi de către Consiliul General al Capitalei. Acesta este o ofertă de donație venită din partea Universității din București.

Bustul va realiza simetria dintre acesta și statuia „Alergătorii”

Bustul geografului este din bronz turnat, patinat, având dimensiunile de 82 x 52 x 46 centimetri, fiind amplasat la intersecția dintre Calea Griviței și Calea Victoriei, conform Agerpres.

Acesta va fi amplasat pe soclul pus la dispoziție de donator, iar Direcţia Generală de Arhitectură Peisagistică şi Monumente de For Public nu vor bugeta costuri suplimentare pentru lucrările de amplasare.

Universitatea din București a depus oferta de donație condiționată de montare a bustului într-un loc emblematic din București, conform referatului de aprobare, transmite G4Media.ro.

Astfel, s-a ales amplasamentul bustului la intersecţia dintre Calea Victoriei și Calea Griviţei pentru a realiza simetria cu statuia „Alergătorii” executată în 1913 de sculptorul francez Alfred Boucher. Acesta va fi în apropierea sediului Ambasadei Republicii Franceze, de Academia Română, dar și în apropierea locuinței prim-ministrului Ion I. C. Brătianu, potrivit documentului.

Emmanuel de Martonne a fost membru de onoare al Academiei Române

Geograful francez Emmanuel de Martonne (1873-1955) a fost profesor, cercetător, membru corespondent în anul 1912, ulterior membru de onoare al Academiei Române din 1919.

Acesta a absolvit Facultatea de Litere din Paris și s-a îndreptat către studiul fizicii și al geologiei. Astfel, a devenit unul dintre cei mai semnificativi specialiști din Europa în domeniul topografiei și al desenului geografic.

Specialistul a elaborat două teze de doctorat, având ca subiect România:

• teza de doctorat în litere „La Roumanie. Essai de monographie geographique, în 1902,
• teza de doctorat în ştiinţe „Recherches sur l’evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales)”, în 1907.

În România a venit pentru prima dată în anul 1898 și a elaborat primele studii de maturitate pentru geografie. A realizat peste 70 de lucrări referitoare la țara noastră, printre care:

• „Sur l’histoire de la vallee de Jiu”,
• „Sur la periode glaciaire dans les Karpates Meridionales”,
• „La Roumanie. Geographie physique, geologie, climat, biogeographie, geographie economique, geographie politique”,
• „Les tremblements de terre de la Roumanie et leur rapport avec les lignes directrices de la geographie physique”,
• „Recherches sur la distribution geographique de la population en Valachie”,
• „La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe”.

În anul 1919 a realizat Harta repartiției naționalităților din ținuturile în care domină românii. Aceasta a fost folosită ca principal argument pentru trasarea noilor granițe în cadrul Conferinței de Pace de la Paris în care i s-a oferit funcția de secretar general al Comitetului de studii.

În anul 1912, Academia Română l-a ales membru de onoare în semn de apreciere pentru cariera sa științifică. De asemenea, a fost Doctor honoris causa al universităţilor din Cluj-Napoca şi Iaşi, dar și cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.

Te-ar mai putea interesa și:

• Parcul din fața Ateneului Român va fi denumit „Grădina Mariana Nicolesco”. Propunerea soțului artistei a fost aprobată de CGMB